Doru POPOVICI

Ieri a avut loc runda 1 dintr-un meci care s-a sfârşit cu mult timp înainte de a fi început. Da fapt, nu va începe niciodată, dintr-o sumă de motive pe care dacă nu le ştiţi, n-are rost să vi le înşir eu aici, că n-are ziarul atâtea pagini. Aşadar, ieri, titluri mari umpleau josul ecranului TV încă de la orele dimineţii, anunţând chestii de tot hazul, precum „Scandalul corupţiei din fotbalul românesc, cercetat de DNA”. În comentariile ştiristelor (care în mod evident nu aveau habar despre ce e vorba), dacă nu era şi asta scris pe micul ecran, revenea halucinantul laitmotiv „Mircea Sandu audiat la DNA”. Iar ca masa să fie cu adevărat bogată, pe timpul şederii Naşului la (finii de la) DNA, s-a dat de mai multe ori legătura la analfabeţii trimişi pe teren şi porecliţi reporteri, pripăşiţi la uşa instituţiei în aşteptarea momentului culminant: ieşirea (sau nu?) interogatului, liber (sau nu?), eventual încătuşat (sau nu?) şi lăsat (sau nu?) să răspundă întrebărilor. Ştiţi dv., întrebările alea cretine pe care le auzim de câteva zeci de ori pe zi venind din partea alaiului de reporteri, puse nu ca să răspundă ăla sau aia, încătuşaţi de regulă, ci ca să-i audă şeful de serviciu cât de hotărât îşi fac ei meseria pe care n-o au. Ba chiar îmi şi imaginam cum ar suna întrebările - alea puse unui Naş încătuşat: „Ai violat fotbalul românesc? Ce-ai avut cu el? Ce rău ţi-a făcut? De ce după ce l-ai violat l-ai şi omorât? E frumos ce-ai făcut? Îţi pare rău?”. Şansa însă ca Naşu’ (ca de altfel oricare altul dintre borfaşii din fotbalul ăsta penal de sus până jos) să iasă legat fiind la fel de mare ca aceea a PIB-ului României de a-l depăşi anul ăsta pe cel al Statelor Unite, evident că Naşu’ a ieşit vesel şi zâmbitor pentru a comunica soborului de proşti cu microfoane în mână mâhnirea procurorilor care-l invitaseră în calitate (a lor, nu a lui!) de... suporteri! Bravos naţiune, halal! V-aţi prins, acu’ măcar, boieri dumneavoastră, cum stă treaba? Procurorii bipezi români nu sunt cum vedeţi dv. în filmele alea americane, oamenii statului de drept, plătiţi să înhaţe borfaşii. Nu, procurorul de Dâmboviţa, spre deosebire de ăl’ de Mississippi, este, în primul rând, suporter. Care câine până la moarte, care fan de-al lui Bănel, care devotat Giuleştiului de 7 generaţii. Dar, peste toate aceste mici şi omeneşti pasiuni domneşte dragostea neţărmurită pentru Tricolor, pentru Naţională. Iar de Naţională răspunde în mod direct Naşu’. Faceţi pariu că la meciul care are loc de mâine într-o lună, banda, ptiu!, rectific: echipa de procurori va avea locuri în lojă, de unde va susţine cu maxim entuziasm Naţionala contra lui Messi?