Începe săptămâna Bosnia, ba chiar şi Herţegovina, asta dacă nu cumva ne vom trezi că va fi decisivă republica Srpska! Federaţia tricefală a foştilor iugoslavi are ultimatum până la întâi aprilie de la mai-marii fotbalului, miza fiind excluderea totală, atât la nivel de naţională, cât şi de cluburi. Strategic nevoie mare, bosniacii (să-i numim aşa, generic) au fixat şedinţa în care vor evalua situaţia pe 29 martie. Există varianta ca fiecare dintre cele trei capete să ţină prea mult la gâtul său, dar unii spun că şi fudulia prostească ar putea avea rolul ei. Cu acelaşi deznodământ, desigur. Aşa că meciul ăsta, pe care l-am transformat în bornă pentru actuala generaţie, s-ar putea dovedi un mare fâs, cu o singură condiţie. Să batem! Da, farsa perfectă asta ar fi: să învingem Bosnia, apoi aceasta să fie suspendată! Adică, în timp ce noi am tremurat şi transpirat pentru victorie, alde Belarus şi Albania ar câştiga fără măcar să se deplaseze. În schimb, dacă luăm bătaie, drumul gazdelor spre baraj ar fi oarecum defrişat, caz în care nu cred că alea trei capete ar fi chiar atât de bătute în capete, încât să-şi refuze această şansă.
Lăsând la o parte scenariile, să trecem la ce ne doare. Mai e ceva vreme, dar echipa îi e de pe acum făcută de toată lumea juniorului. Poate vă amintiţi de echipa pentru Bosnia (chiar aşa s-a intitulat articolul), apărută aici după turneul din Cipru, deci cu mai bine de o lună în urmă. Ea este încă valabilă în proporţie de vreo 90%, căci Mutu pe atunci nu numai că nu exista pe terenul echipei de club, dar nici măcar în vestiar nu era primit. Că tot veni vorba de el, Mutu are acea ambiţie de a da peste nas contestatarilor, de a le da cu tifla deontologilor care-l cer afară pe motive comportamentale. E şi asta o forţă propulsoare. Dar dacă o va zbârci, cei care-l aşteaptă la cotitură nu vor avea milă. Presiunea mediatică ar fi enormă şi pagina Mutu s-ar întoarce definitiv pentru naţională. Oricum se va întoarce mai devreme sau mai târziu. Dar nu mai bine mai târziu?!