Mărturisesc că uitasem complet de Rada, băiatul ăla care cică a plecat de la Rapid la mai bine şi după aia a făcut tuşa cam peste tot pe unde a ajuns. Tuşa e un fel de-a spune, că de multe ori încălzea scaunele prin tribună. Cârţu l-a scos de la naftalină, iar Radarul, cum i se spune, l-a răsplătit cu gol! Se pare că perioada cosmopolită a CFR-ului va intra în declin cu Sorinaccio pe bancă, acesta acordându-le mai mult credit jucătorilor români. Încep să mă cam îndoiesc de bunele intenţii cu care antrenorii străini îşi aduc conaţionalii pe la echipele noastre. La Vaslui lucrurile sunt destul de străvezii. Caro e chitit pe spoliat. Aiuritor acel facsimil apărut în presă cu decontul pentru desfundarea urechilor! Şi-a botezat odrasla imberbă nutriţionist şi i-a dat liber la linte. Astea arată cât de cărpănos este, dar spaniolii transferaţi denotă şi oarece apucături de impresar. Şi supăratul Mandorlini şi-a adus la echipă nişte italieni cu talent dubios. Nici unul nu a izbutit să se impună în echipa CFR-ului, dar salariile le mergeau şi sunt convins că Mandorlini ar fi încercat să le crească artificial cota prin folosirea lor în Liga Campionilor, acolo unde a socotit că Bud nu merită trecut pe listă. Singurul transfer din fotbalul italian, care făcea banii, a fost Saşa Bjelanovic, dar accidentarea aceea de pomină l-a scos pentru un timp din circuit.
La vremea respectivă am criticat demiterea lui Andone, câştigător de event, înainte de a-şi face debutul în Liga Campionilor. De data asta, la demiterea similară a lui Mandorlini, nici n-am clipit. Aşa cum l-a şuntat el pe Bud, l-a fel l-au ejectat şi alţii pe el. Cu siguranţă Bud s-ar fi regăsit aseară în primul unsprezece cu Basel, Cârţu exprimându-şi public regretul că nu poate apela la el. După mult timp, românii ar fi fost majoritari în echipă! Să vedem ce va însemna asta în meciurile CFR-ului din campionat.