Nu ştiu bucurie mai mare decât aceea care mă năpădeşte atunci când, în pofida pronosticurilor mele cu iz de catastrofă, sportivii noştri răstoarnă toate calculele şi dau câte o mare lovitură. Iar în ultimele zile am avut parte, slavă Domnului, de destule. Am să încep, că aşa mi se pare corect şi firesc, cu victoria lui Dinamo în faţa haiducilor din Split. În chiar ziua meciului, la Radio Pro, dădusem scorul preconizat de mine: 4-1. Da, dar pentru ăilalţi! Mă gândeam că Dinamo ăsta de azi nu poate fi mult mai breaz decât ăla din campionatul trecut, din care păstrez şi azi în memorie momente comice de antologie, cu Moţi şi Babicu’ în rolurile principale, dar şi cu Zicu şi Ţânţaru’, de fapt cu mai toţi. N-am bănuit nici un moment că dacă dezagregi N&D-ul, dacă îl trimiţi pe „Săgeată” la plimbare, dacă îi asiguri un loc bun la ronţăit seminţe în tribună lui Moţi, iar pe Babicu’ îl faci dispărut, treaba-i aproape bună. Mai rămâne, după cum a fost lesne de văzut, doar problema Pulhac (nu-l mai ia, dom’ne, odată Chelsea sau Inter sau Real ori măcar Levski!), care n-a ratat şansa de a ne sălta tonusul prin remarcabila-i prestaţie de la golul ălora, de mă întreb şi acum cine i-o fi dezlegat picioarele împletite de ăla care ne-a dat golul. În sfârşit, Dinamo a jucat chiar fotbal, iar asta cred că e efectul prezenţei pe bancă a Fălcosului, un om care ştie să aşeze oamenii pe teren, ba şi să-i pună în valoare, atâta câtă au. Iar câţiva chiar au: Cristea ăla, Cristea ălălalt, ba parcă şi Torje reîncepe să pară fotbalist. La pariuri, nu mint, pusesem 2, tot aşa cum la Mypa – Poli pusesem 1. Sunt fericit că am greşit şi aici. Sunt convins că acum, după ce am văzut unul dintre meciuri, că ne calificăm cu ambele. Dinamo prin joc, Poli cu baftă, că înţeleg că „firlandejii” (să trăieşti, Puiule!) i-au cam încălicat pe timişoreni. N-am greşit însă numai la fotbal. Am dat-o la fel de frumos în bară şi la atletism, unde îmi ziceam că Grasu şi Oprea iar ne vor mânca sănătatea, ea ratând de cinci ori, el accidentându-se de la prima săritură. În loc de astea, ne-au oferit şi spectacol şi performanţă, că locul doi la Europene nu-i tocmai o înfrângere. Dar-ar Domnul s-o ţin tot anul în greşeli.