Returul ciulinilor de la ruşi ar fi trebuit să fie transmis de televiziunea poporului şi comentată, desigur senzaţional şi în direct, de viitorul preşedinte al românilor. Afacerea a căzut atunci când domnu’ Dana aflat că un meci de fotbal durează doar 90 de minute, iar eventualele prelungiri nu i-ar fi ajuns oricum nici pe-o măsea. În schimb, la B1TV, meciul tur s-a încadrat perfect înainte de reluarea aia de acum vreo patru ani cu Pistruiatul. A fost o victorie a la Pirus, mascată într-una de prestigiu şi onoare de către naşu Măraru. Cu cât fluierul de începere al unui meci ajunge din urmă negocierile, cu atât meciul devine mai neatractiv pentru televiziuni. Nu mai e timp nici de promovare, nici de abordarea clienţilor pentru publicitate. De-aia se poate spune că televiziunea care a transmis Unirea-Zenit s-a împiedicat de un meci căzut pe jos, pe care l-a servit pe neaşteptate telespectatorilor săi, privaţi astfel de mângâierea pe frunte a unui politician de culoarea care trebuie sau de vreo dezvăluire despre Revoluţie a lui Gregoar Ecrivanul. Microbiştii au prins mai târziu de veste şi oricum, în lipsă de alte evenimente, au făcut mişto la greu de comentariul monumentului de echidistanţă. Nişte insensibili, n-aţi înţeles nimic! Era de fapt patriotism în stare pură, uşor pionieresc, precum şi o palmă dată televiziunilor sportive, care sunt mercantile şi nu ştiu altceva decât să stea la taclale ore întregi cu Gigi la telefon, în timp ce televizia de pe Victoriei, mai subtilă, îl aduce în studio, în viu!
Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, meciul nici n-a respectat ora clasică de începere a Ligii Campionilor, astfel că microbiştii moderaţi, care butonau telecomanda pe la 10 fără, s-au trezit deja în plină repriză secundă! Bine că nu s-a pierdut nimic, se ştie că Unirea e setată pe 0-0. Se aude glasul roţilor de tren, se va schimba macazul?!