Gabriel MANȚĂ

Pe bună dreptate, s-a scris mult, s-a scris de rău şi s-a scris bine despre aberaţiile de arbitraj din optimile Cupei Mondiale. Dar, peste toate, s-a scris degeaba. Până la un protest adevărat, culminând cu o grevă pe bune a celor afectaţi direct, a fotbaliştilor şi antrenorilor, tartorii de la FIFA nu vor consimţi să ajungă din urmă tehnologia. Dacă am rezervat rânduri însemnate grangurilor care au părăsit competiţia (italienilor, că francezii nu meritau efortul), voi proceda la fel cu englezii.

Încep printr-o altă decizie de arbitraj, interpretată, cred eu, eronat. Nebăgată de nimeni în seamă, s-a întâmplat chiar în debut de meci, la 0-0. Rooney scăpase singur spre poartă, fiind oprit de fanion. Ofsaid fusese, într-adevăr, numai că mingea venise de la un adversar. Şi n-a fost deviere, ci o pasă aeriană către fundaşii centrali, executată stângaci de un mijlocaş neamţ. Graniţa e cam subţire aici, fiindcă o pasă presupune posesia mingii. Dar, întreb, oare Kaka nu se consideră a fi fost în posesia mingii la acea pasă din prima către Fabiano? E, uite că la o fază similară nu s-a considerat asta… Recunosc, este vorba despre o fază aparte, pe care am adus-o în discuţie doar de dragul teoriei.

Trecând la jocul Angliei, m-a frapat felul în care a luat cele două goluri din repriză. Contraatacuri pornite din preajma careului advers şi continuate în tuşă, acolo unde nemţii s-au descotorosit prea uşor de englezi, în urma unor dueluri fizice. În asemenea situaţii cred că faulturile erau obligatorii! Nu se risca “roşu”, că nu erau nici pe departe ultimi apărători, iar preţul unor “galbene” era infim pe lângă consecinţele cunoscute. Apoi, nu puţini erau cei care, sătui de mediatizarea excesivă a lui Ronaldo şi Messi, îl declarau pe Rooney cel mai bun din lume. Eu aş fi zis doar printre cei mai buni, şi nici azi nu cred altfel. Dar pe cine să pui lângă el? Pe Heskey sau Crouch? Înseamnă că şi Victoraş Iacob ar fi avut loc în echipa asta de “three lions”! Uite că unul ca Walcott, repudiat pentru inconstanţă, tot s-ar fi făcut util prin capacitatea sa de a destabiliza prin dribling. Plus eternul post deficitar, cel de portar! Cred că oricare portar român din prima ligă ar fi prins lotul lui Capello dacă juca în Premier League şi era englishman.

În încheiere, să spunem că nemţii au meritat din plin calificarea şi ca echipă, şi ca individualităţi. Mai ales acest Muller care creşte într-un meci cât alţii în şapte! Samuel ne va spune sâmbătă dacă a progresat de la finala Ligii Campionilor.