Mare iureş prin Europa, în competiţiile interne. Însă, în timp ce la noi se încinge tărâţa, la ceilalţi se clarifică lucrurile pe bandă. E drept, „ceilalţi” văd Cupa Mondială la orizont, noi doar la televizor. Bayern a profitat de piedica pe care şi-a pus-o Schalke prin înfrângerea de pe teren propriu, cu muzicanţii din Bremen, şi s-a trezit cu titlul în braţe cu o etapă înainte de finiş. Le pică bine, se pot focusa pe finala Ligii. Despre cealaltă finalistă, Inter Milano, nu pot spune încă nimic. Pe de o parte pentru că meciul s-a jucat aseară târziu, iar pe de alta pentru că oricum mai sunt două etape de disputat. Există curentul de opinie că meciul cu Lazio reprezenta ultimul obstacol pentru un nou titlu pentru Inter, fiindcă ultimele partide ar fi mult prea uşoare, cu Chievo şi Siena. Chiar aşa?! Asta mă duce cu gândul în urmă cu 10 ani, când Perugia, o echipă fără griji, i-a smuls titlul lui Juve în ultima etapă şi i l-a dăruit lui Lazio! Unicul gol a fost înscris atunci de Calori, imediat după pauză, iar cogeamite echipa, cu alde Zidane, Del Piero, Inzaghi, n-a fost în stare nici măcar să egaleze, ceea ce i-ar fi permis un baraj cu Lazio pentru lo scudetto (aşa era regulamentul, la egalitate de puncte – baraj, inclusiv la retrogradare!). Aşa că nu m-aş grăbi deloc cu verdictul la italieni. Bineînţeles, mai este şi exemplul acela celebru, Roma-Lecce 2-3 în 1986, cu Lecce deja retrogradată, prilej cu care romanii au pierdut titlul în favoarea lui Juventus, dar Roma este percepută în absolut ca echipă capricioasă, dovadă şi înfrângerea cu Sampdoria de acum două etape.
În schimb, Franţa şi-a desemnat în foarte mare măsură campioana. Marseille a îngheţat tabela în deplasarea de la Auxerre, obţinând exact ceea ce îşi dorea, un ecart de cinci puncte cu trei etape înainte de final. Suficient pentru un antrenor meticulos precum Deschamps. În Anglia, după Liverpool-Chelsea, se mai păstrează un suspans de circumstanţă, dar Ancelotti îşi poate trece titlul pe răboj la prima descălecare în afara „cizmei”.
În ultimul moment, aflu cu bucurie despre o altă premieră, Twente Enschede – campioană în Olanda (a mai câştigat o dată, sub altă denumire, în perioada interbelică)! Iar Steve McClaren se reinventează ca antrenor după eşecul răsunător de la naţionala Angliei.