Greu am avut ochi pentru altceva în afară de El Clasico, doar periferic am înregistrat egalul cu cântec de la Vaslui şi altul cu dedicaţie romană la Florenţa. Poate şi prăbuşirea lui Bordeaux, dar cuvântul respectiv are semnificaţie teribil de intrinsecă în aceste zile.
Revenind pe Bernabeu, pe lângă problema pe care orice antrenor adversar Barcelonei o are cu Messi, mă întreb dacă nu cumva e la fel de acută problema cu Xavi. Te poţi blinda ca să suporţi efectul glonţului, dar mai inteligent este să blochezi trăgaciul. Xavi a dat sâmbătă seara patru pase de gol. E o cifră imensă pentru un meci de un asemenea nivel! Şi o singură pasă decisivă de i-ar fi ieşit, şi tot ar fi fost suficient. Cu condiţia să fie fructificată, desigur. Două astfel de pase le-a irosit Messi (sau le-a scos Casillas, cum vă place), iar alte două au fost convertite în gol de acelaşi Messi şi de Pedro. Nu sunt de acord cu formularea unuia dintre comentatori, cum că fundaşii Realului s-au poziţionat „oribil”! Asta ştirbeşte aiurea traiectoriile găsite de Xavi. E aproape imposibil de evitat ofsaidul atunci când servantul dă drumul pasei la momentul ideal. Sigur că Messi poate să işte faze şi de unul singur, dar în încleştări la vârf e mai greu. Păi să ne mai mirăm că Messi nu are acelaşi randament la „naţională”? Cine, de acolo sau de la oricare altă echipă, îi poate oferi asemenea susţinere din zona mediană?!
Dincolo, Realul n-a făcut faţă pentru că s-a prezentat doar cu suma individualităţilor. Ronaldo a vrut, a şarjat, dar Higuain nu l-a simţit deloc. Faze care se puteau dezvolta promiţător s-au stins în rezolvări pe cont propriu. Pe urmă a intrat Guti şi a dat şi el două pase de gol, una chiar pentru Ronaldo care, din unghi, n-a reuşit să strecoare mingea, iar alta pentru Van der Vaart, care... fără cuvinte. Ştiu că nu se face după război, dar cu Raul în locul olandezului şi cu Guti de la început, meciul avea şanse pentru turnură diferită. Raul chiar s-a lipit de gol, dar bezmeticul de Benzema s-a trezit că vrea să prindă ostentativ mingea în careu, pe motiv că l-a jenat fundaşul. Într-adevăr, de toată jena!