Pantelimon e un cartier din Bucureşti, cu blocuri, după cum desigur ştiţi, iar Pantilimon este portarul lui Poli Timişoara, după cum iarăşi ştiţi. Unul dintre comentatorii de la televizia naţională nu ştia, confundându-l pe Costel cu cartierul. Plus că rămăsese încântat de cadoul de la Moş Nicolae, din moment ce aşa le spunea celor doi Niculae. Dar barem să fi marcat vreun gol porecliţii ăştia! Aşa că mirarea în ceea ce priveşte selecţionarea lui Daniel Niculae rămâne şi mai ţeapănă pe picioare. Celălalt atacant, neamţul Marica, ratează româneşte, coborând recordul distanţelor din preajma porţii la ordinul centimetrilor. Pentru selecţioner, dacă Mutu nu e, nici Costea nu e. Apoi, Bănel Nicoliţă pe stânga... De fapt, Bănel Nicoliţă la naţională. Iarăşi! De Neşu ce să mai zicem?! Păi Raţ cel repudiat de tată&fiu are cel puţin o clasă peste băiatul ăsta rămas etern junior. Iar dacă celălalt junior, Lucescu, ar fi vrut să verifice în meciul cu Israelul alternativele pentru postul de fundaş stânga, de ce l-a ignorat pe Radu Ştefan? În acelaşi oraş cu lazialul, la Roma, vieţuieşte Lobonţ, un portar care apără neîncălzit mai bine decât un Pantilimon în cea mai mare formă.
Depresia lăsată în urmă de tricolori se adânceşte dacă ne uităm pe celelalte rezultate de miercuri seara. Până şi înfrângerea Franţei e o veste proastă, pentru că apropie nesmintit despărţirea cocoşilor de Domenech, iar mai rău nu poate fi, cu oricine va fi înlocuit! Jucând tot pe teren propriu, Albania şi Bosnia au învins adversari incomozi (Irlanda de Nord, respectiv Ghana), dar vestea cea mai rea vine din Armenia, acolo unde potenta Belarus a câştigat fără dubii. De ce „potentă” şi de ce tocmai asta vestea cea mai rea? Pentru că a deschis scorul prin Putsila!
Mă opresc aici, sperând că v-am convins. Nu că am dreptate, ci că sunt cârcotaş.