Urmărind tragerea la sorţi pentru preliminariile pentru Euro 2012, alternativ, pe Eurosport şi pe TVR 1, am înţeles că nimic nu e de înţeles în fotbalul nostru: nici pe gazon, unde e clar că jucăm altceva decât restul lumii, nici în comentarii. Asta fiindcă la fiecare din cele două posturi, cu cât se apropia momentul extragerii din urnă a echipei noastre, cu atât mai zăpăciţi erau comentatorii: unul voia în grupele A, C şi D, ălălalt în B, E şi H, iar al treilea neapărat în F, G şi I. Dar şi le mai schimbau între ei! Pentru unul era aur curat să jucăm cu Anglia, altul parcă mergea pe mâna Olandei, dar cel mai hotărât era cel cu Rusia extrasă din urna de după a noastră. Pân’ la urmă fu Franţa, o echipă cu care ne amăgim că în ultima confruntare tur-retur am făcut două egaluri, deci se poate! Zic ei. Eu, care am urmărit ambele întâlniri, zic: iaca că nu se poate! La primul egal, acasă la noi, ne-au scos practic din cursă, cele două puncte de care ne-au văduvit îngropând practic Naţionala noastră. ...Iar la al doilea nu-i mai interesa victoria! Dacă adăugăm şi faptul că pe banca lor se afla, ca şi pe a noastră, tot un fel de Piţurcă, de care ei însă se vor lepăda până la startul calificărilor, vom înţelege că în dubla cu Franţa avem cam şansa găinii în faţa cocoşului, fie el chiar galic. Iar dacă ne gândim la un loc 2, înseamnă că am rămas aceiaşi optimişti incurabili. Spaţiul „ex-iugoslav” nu ne e mai prietenos decât ne era când n-avea prefixul „ex”. Vă amintiţi celebrul 4-6 din 13 noiembrie 1977? Noi eram ăia cu 4, ba mai şi jucam pe „23 August”, ba încă le dăduse Vigu gol chiar în minutul 1. Ce mai, eram ca şi calificaţi. Aud că antrenorul Bosniei de azi e taman unul din ăia 11 care ne-au distrus atunci, la Bucureşti. Ei da, sunt mai bine de 30 de ani de atunci, vor spune optimiştii, ba şi cu bonus-ul că „Iugoslavia s-a rupt în 6”. Zău, mă? Da’ nu Croaţia ne-a făcut de panaramă pe unde ne-a prins? Da nu’ Slovenia l-a lichidat la baraj pe antrenorul debutant Gheorghe Hagi? Şi nu cumva, la ultimele preliminarii Serbia ne-a măcelărit? Ia-ncercaţi să vedeţi dacă dispariţia unui singur asasin, Iugoslavia, nu s-a transformat în apariţia unei întregi bande de asasini care parcă n-ar avea alt ţel decât să ne răpună pe unde ne prind. Vi se pare că Bosnia e din alt clip, eventual cu Muntenegru?”
Bine că suntem optimişti. Majoritari sunt, clar, cei care ne văd calificaţi. E bine. Noi suntem calificaţi mereu după tragerea la sorţi. Şi o tot ţinem într-o calificare luni bune, de regulă până la primul meci oficial. Acum avem 7 luni întregi la dispoziţie, în care să sărbătorim această nouă calificare. Hai noroc, Naţionalo! Ş-altădatăăă....