Dacă tot nu prea avem ce vorbi despre fotbalul jucat pe la noi prin bătătură, măcar nu ducem lipsă de fotbalul vorbit, ăla care înseamnă bârfe, scandaluri, aranjamente, ţepe. Ultimele zile ne-au adus de toate: devansarea alegerilor de la FRF, unde nici cancerul nu-l poate opri pe Naşu’ să-şi continue opera, vânzările tradiţionale de fotbalişti din care nimeni nu înţelege nimic (Dinamo îl vinde pe Tamaş la West Bromwich Albion, dar de fapt nu îl vinde, dacă vor ăia să-l cumpere, dar îl vinde nu Dinamo, ci Auxerre, care îl are sub contract dar îl împrumutase la Dinamo! – aţi înţeles ceva?), veniri – plecări de antrenori şi, desigur, tradiţionalul transfer al lui Claudiu Niculescu, nu în Germania ca să aibă de unde ajunge în Cipru, ci în China ca să aibă, desigur, o bază de plecare la Terek Groznâi. Ori, poate, la ŢSKA Sofia, dacă-i face un lobby convingător pe acolo alde Pinguinu’ cu crampoane. Toate astea par însă doar nişte rahaturi pe lângă bomba veritabilă pe care a detonat-o Dan Petrescu. Precum şi grenada care ar însemna sosirea lui Răzvan Lucescu pe locul rămas liber. Ceea ce ar genera probabil şi o petardă, respectiv preluarea Naţionalei de către un alt antrenor. Mă gândesc chiar că, dacă tot n-a finalizat-o cu Craiova, altul mai nimerit decât Piţurcă nu s-ar găsi. Ar fi un prilej cum nu se poate mai fericit de a-i revedea la Naţională pe cei doi Petre (Ovidiu şi Florentin), pe „Guriţă”, pe Cociş şi, desigur, pe vestiţii comici Tamaş-Moţi, precum şi pe alţi Pulhaci.
De ce a plecat Petrescu? Ete, d’aia! Ca să se mire ziariştii! Dacă ar pleca la Chelsea, aş fi cât se poate de încântat. Rău nu i-ar fi nici la Stuttgart, sau măcar la Celtic. Dar când zvonul are ca punct terminus un K.K. (abreviere pentru Kuban Krasnodar), începe să te ia cu semne de întrebare, dacă nu chiar cu frisoane. Fiind un individ pragmatic, Dan Petrescu, zic eu, a ales momentul optim: e campion, e pe locul 1 şi în actuala ediţie a scos 8 puncte în Champions’ League, e calificat în 16-imi în Europa League. Da, dar dacă Liverpool îi dă vreo 7 în tur şi doar vreo 4 în retur? La zero, desigur. Nu i se duce cota? Aşa că, văzut de la el, acum e momentul. Numai că, văzut de la noi, Krasnodar nu e doar capătul lumii, ci şi al fotbalului. Şi poate fi la fel de bine şi capătul carierei lui Dan Petrescu. Dacă asta merită cei 700.000 în plus la salariu, ne vom convinge. Oricum, orice performanţă ai face acolo, când termini, nu poţi pleca la Chelsea, Stuttgart sau Glasgow, ci cel mult tot la Unirea Urziceni.