Deoarece, şi în ciuda faptului că, “ciulinii” au succes la export pe continent, sper la un entuziasm temperat-continental, precum clima din Bărăgan. Fără tentaţia unor titluri-thriller gen “Dan kills the Queen” (un alt titlu îndoielnic este şi “Curvinul” – alt subiect, aceeaşi publicaţie). Se pare că egalul preţios cu scoţienii nu ne-a mai zgândărit gena războinică, de data asta eşuând în registrul haios. Astfel, aflăm de la comentatorii din studio că “Unirea şi-a onorat blazonul”! Care blazon, frate, că pe ialomiţeni nu-i prinde rolul de nobili?! Iar celălalt meci din grupă, Sevilla-Stuttgart, terminat cu un similar 1-1, este considerat “meci important pentru întreaga economie”!! Deci Marica ne putea scoate din criză? Probabil că da, doar că iar am fost sabotaţi, Marica nefiind prezent nici măcar pe banca de rezerve... Apropo de jucătorul nostru, nemţii suferă o revelaţie târzie şi îi trag o caracterizare bucăţică ruptă din rubrica de faţă. Dar vina e a lor, căci nu orice aghiotant poate fi general. La Şahtior nu el era responsabil cu golul, pentru asta Lucescu îl avea pe Brandao. Forţa sa de pătrundere, căci măcar de-asta are – poate confirma şi Pistol, era valorificată din lateral.
Tot de un comic irezistibil este reporterul responsabil cu interviurile, numitul Vlad Arhire. Nu prin ceea ce emite, ca alţii, ci prin simpla sa prezenţă, mai potrivită la meciurile de baschet, numai acolo interlocutorii putându-l privi în ochi fără efort cervical. Înălţimea sa îi cam complexează pe fotbalişti, aceştia preferând să privească oriunde altundeva decât în ochii reporterului. Rar îl mai învrednicesc cu câte o căutătură fugară, pe sub sprâncene. Cred că interviul perfect pentru deşiratul Arhire ar fi cu fotbalistul moldovean Catănsus. Poate fi şi asta o cale de transformare a numelui în renume!