Doru POPOVICI

Superstiţiile nu fac discriminare, ele lovind în egală măsură albi şi negri, bărbaţi şi femei, interpretarea lor fiind însă diferită. Până şi pisica neagră este privită de englezi ca aducătoare de noroc dacă-ţi taie calea de la stânga la dreapta şi de ghinion maxim dacă... viceversa! Unii văd potcoava găsită ca pe un semn de bine doar dacă o arunci imediat în spate, fără să te uiţi unde cade... dar tot noroc o fi dacă te afli în urma ăluia care o aruncă şi o preiei pe creştet!? Tot aşa şi cu numărul 13: unii îl consideră frate cu Satana (ptiu!, era să scriu „Piţurcă”!), alţii spun că pe 13 le merge bine lună de lună (dacă-i zi de salariu, nici nu e de mirare).
Unul dintre cei cărora numărul 13 le-a adus noroc cu carul este, fără îndoială, Andrei Pavel. Spun asta, fiindcă e dovadă de baftă chioară să nu reuşeşti să ajungi mai sus de locul 13 în lume şi totuşi, la final de carieră, când tragi linia, să treci la rubrica „venituri din tenis” nu mai puţin de 8.000.000 de dolari!
O sintagmă care mă apasă de vreo săptămână încoace, de la începutul ultimului turneu oficial al lui Andrei Pavel, este cea folosită de absolut toată presa de specialitate, conform căreia Pavel a fost „cel mai mare tenisman român de la Ilie Năstase încoace”. Ca să aveţi un termen de comparaţie, asta ar suna cam aşa în termeni fotbalistici: „Florentin Petre este cel mai bun fotbalist de la Dobrin încoace!”. În fond, şi Năstase, şi Pavel au jucat tot tenis, ambii au fost nelipsiţi de la Naţională în Cupa Davis. Tot aşa şi cu ceilalţi doi: şi Gicu, şi Petre au jucat fotbal, iar la Naţională erau titulari fără drept de apel. Cum vă sună? Cumva ca la ospiciu!? Aşa-mi sună şi mie comparaţia Pavel – Năstase. A compara un jucător de pluton, cu nimic, dar absolut nimic special în orice ar fi executat (serviciu, voleu, stop, backhand), cu geniul debordând de inventivitate la fiecare minge, mi se pare forţat, dacă nu de-a dreptul deplasat. Pavel a fost un jucător bunicel. Dar pe lângă Năstase pare necalificat, dacă nu chiar inexistent. Pare cam ca Trifu, măciucarul care a făcut pereche chiar cu Pavel la acest turneu de adio, pe lângă însuşi Pavel. Măcar după Năstase tot a venit un Pavel. După el, nimeni. Abia asta e groaznic.