Gabriel MANȚĂ

Aventura lui Dorin Goian în Sicilia a început mai discret decât şi-ar fi dorit, semn că viaţa în roz sugerată de culoarea principală a echipamentului lui Palermo este temperată de a doua culoare, negrul. Din fericire, Goian nu a căzut în extrema cealaltă şi nimic nu i se înfăţişează în negru. Meciul cu Napoli s-a terminat bine, 2-1 pentru Palermo, după o regie inversă a lui Zenga, care a pregătit meciul ca şi cum ar fi jucat în deplasare. Sicilienii au suferit cu stoicism asaltul oaspeţilor (trei bare şi un gol valabil anulat!), dar au ripostat prin acest incredibil Cavani, un uruguayan de 22 de ani, care ar putea face epocă în fotbalul mare peste câţiva ani. Încerc o descriere. Îmbină două lucruri esenţiale, dar combinaţia este foarte rară: aleargă până la epuizare şi are o tehnică rafinată. Acestea sunt doar calităţile de bază, se mai adaugă destule ingrediente. Unul ar fi ”răutatea pozitivă” în joc, ceea ce i-a permis să înscrie primul gol fără a fi vreo clipă în posesia mingii!! Apoi, nu-i lipseşte nici inteligenţa, căci a obţinut un penalty după o momeală oferită adversarului. Cam aşa îmi place să cred că ar fi arătat Mutu în tinereţe dacă nu s-ar fi irosit în teribilisme şi ar fi arătat dorinţa de acum.
Revenind la Goian, am intuit o oarecare preocupare pentru lăsarea sa pe bancă pe toată durata partidei, dar atitudinea sa faţă de acest lucru a fost de un profesionalism desăvârşit, după cum puteţi constata şi citind răspunsurile sale. În calitatea mea de trimis special (în vacanţă!) al ziarului din localitatea sa de baştină, am evitat să-i pun întrebarea privind traiectoria lui Dică sub comanda aceluiaşi Zenga, în aceeaşi insulă siciliană. Goian are propriul drum. Urmează meciul cu Fiorentina lui Adrian Mutu.