Un român a obţinut un loc 8 la un campionat mondial. Ei, şi? Înainte de a comenta performanţa în sine, câteva elemente ajutătoare. Primul: credeţi că aţi reuşi să construiţi o casă fără tencuială, fără cărămizi sau beton, fără lemn şi fără cuie? Al doilea: ar putea cineva să ia examenul de Bacalaureat fără să fi deschis un manual şcolar vreodată? Desigur, nu. De unde şi întrebarea, absolut retorică: cum naiba să ajungi al optulea în lume la sărituri de la platformă, în apă, dacă tu nu vezi apă cu anii!? Ceea ce a reuşit Popovici la Campionatul Mondial ţine de domeniul miracolului: antrenându-se pe saltele, nu în apă, s-a clasat pe locul 8. E ca şi cum ai vedea un orb câştigând acelaşi loc la tir. Dincolo de această veritabilă dovadă de eroism, se naşte, a mia oară, discuţia despre halul în care a ajuns sportul românesc în general: avem stadioane pe care nu se pot organiza nici măcar concerte (dovadă turneu AC/DC, pe care românii care au vrut să-i vadă au plecat care la Bratislava, care la Atena, care la Budapesta), bazine de înot şi sărituri fără apă, săli de sport care se năruie. În acest timp, mai marii ţării nu-şi dau rând la a se face văzuţi prin tribune la vreo finală de handbal ori meci de Cupa Davis, grohăind chestii absolut jegoase de genul „sportul – o prioritate naţională” ori „sportul este cel mai bun ambasador al României.” Posibil, măcar în ce priveşte această ultimă aserţiune, din moment ce sportul, care în general se practică în chiloţi, n-a fost filmat regulând spioni, ca idiotul ăla de la Chişinău!
Iar după ce am avut parte de un spectacol şi penal, şi grotesc, la Ministerul Tineretului şi Sportului, aveţi cumva, o dată cu înscăunarea doamnei Plăcintă, impresia că de mâine respectivul stabiliment se va ocupa chiar (şi) de sport, nu numai de hăhăieli cretine pe plajă? Că doamna Plăcintă, ale cărei singure vorbe în juma’ de an în Parlament au fost cele prin care croitoreasa din ea făcea reclamă propriilor produse, va porni suflecată-cată / pân’ la brâu / ...prin cele baze sportive rămase ale nimănui şi va aduce mintenaş apa în bazine, fileul pe terenurile de tenis şi mingile de baschet la echipele şcolare care şi le cumpără din banii elevilor de vreo două’j’de ani?
Ori că măcar în loc să se-mburice că le face dulăilor ălora din Parlament „costume, hi-hi-hi, personalizate” să se-angajeze că la croitoria aia minune a ei o să facă nişte chiloţi personalizaţi pentru eroul eroilor, românul Popovici, clasat al 8-lea în lume la sărituri, în apă... Pe care probabil că nici la robinet n-o vede zilnic.