Mă lasă complet rece dramoletele lui Dinamo, Rapid sau Universitatea Craiova. E nimic pe lângă ce li se întâmplă timişorenilor. Returnarea celor 6 puncte ilustrează perfect întrebarea din titlu. Răsplata platonică ar putea fi extragerea din urnă a unei echipe de top, spre răsfăţul publicului. În schimb, celălalt taler al balanţei coboară către o daună masivă. Închipuiţi-vă numai: o echipă ca Poli, lider înainte de penultima etapă, când întâlneşte acasă Unirea, la adăpostul unui punct avans... Ar mai pierde Poli meciul? Poate doar într-un caz din 10! Echivocul celor 6 puncte a brăzdat adânc motivaţia jucătorilor. Le mai şi picura în urechi vorbele patronului Iancu Babanu’ care zicea că dacă Unirea are nevoie de victorie, o va obţine, mai se trezeau şi suporterii violeţi să voteze pe site-uri că şi-ar dori ca echipa lor să piardă, numai pentru a le-o coace dinamoviştilor... Poli ar fi acum deplin îndreptăţită să pretindă daune de la FRF. Să se lase cu demisii sau demiteri! Căci culpa este cu adevărat grosolană, nu există dubiu. Şi nici FIFA nu e tocmai feciorelnică în această afacere.
În rest, de-alde Turcu, Borcea, Copos şi Mititelu au primit ce au meritat. Numai Becali, cum s-ar da, cum s-ar suci, iese mereu la suprafaţă. Se spune că un om, oricât de plin de calităţi, dacă n-are noroc, n-are nimic. În cazul lui Becali, se vede treaba că e valabilă şi reciproca! Cu doar câteva etape în urmă, câinii îi râdeau în nas din grupele Ligii, Steaua rămânea pe dinafara Europei, iar el, măreţul Becali, împărţea dormitorul cu spionul Floricel. Acum, Dinamo a coborât o treaptă, exact aceeaşi pe care s-a cocoţat in extremis Steaua, iar Becali a trecut de la supa de varză la varza de Bruxelles. Uite-aşa, pac-pac!