Când Tata este primit cu Steaua la preşedintele ţării, nici „băiatul lui tata” nu poate fi ireverenţios cu pupilul preşedintelui, picat şi el când a catadicsit la antrenamentul echipei naţionale. Oare s-o fi vopsit iarba în verde ca pe vremuri la vizitele de lucru?! Sigur, nu se cade să fii scorţos cu potentaţii când încă nici n-ai debutat. Când se strâng nişte rezultate în spate, când se contabilizează vreo calificare, atunci îţi poţi etala chiar preferinţele, cum făcea domnul Piţi cu un anume partid.
Primul pas pe drumul devenirii lui Lucescu cel tânăr îl va constitui o victorie lejeră, senină, de împăcare cu sine a echipei naţionale, dar şi cu suporterii. Deplasarea în Lituania ar fi momentul perfect. Nu mai sunt prezenţi nici unii jucători-paratrăznet pentru frustrarea publicului. Tamaş a fost lăsat să-şi lingă rănile, după ce s-a remarcat prin beţii, cartonaşe, poze în ipostaze bahice (cu un amic căruia îi arăta şmechereşte semne obscene!). Florentin Petre n-a mai fost deranjat de la pensie. Bănel Nicoliţă a fost taxat de risipitor tocmai din cauza risipei exagerate de efort. Poate că, lăsat să se liniştească, îşi va reveni. Unii, mai mucaliţi, s-ar putea întreba cu ce folos... Revenirile sunt altele. Dănciulescu, Ghioane, chiar Mara. Dar şi noile feţe au savoarea lor, mai ales Roman, ex-suceveanul. Grupul celor de la Urziceni nu cred că va influenţa pe termen lung jocul echipei naţionale, e mai mult un premiu pentru sezonul reuşit cu echipa lor de club.
O victorie ar pica bine şi pentru Mutu! Absent la cele mai drastice rezultate din aceste preliminarii, Mutu ar pricepe că se poate şi fără el. Greu de închipuit până acum, aşa că ăştia câţiva ani de activitate care i-au mai rămas ar putea fi mult mai prolifici în cooperativă decât pe cont propriu. Hai România!