Se poate spune că Luceştilor le merge din plin. După numirea celui tânăr la echipa naţională (subiect de dezvoltat cu proxima ocazie!), iată-l şi Mircea cel bătrân plusând cu o accedere istorică în finala Cupei UEFA, atât pentru fotbalul ucrainean, cât şi pentru al nostru, la nivelul tehnicienilor. Faptul că această finală a venit în urma eliminării rivalului tradiţional amplifică rezonanţa în ţara vecină (mă abţin să spun şi prietenă).
Sigur, simpla prezenţă în finala de la Stanbul va rămâne doar în statistici. Pentru a încununa deplin tot acest efort, câştigarea trofeului, ultimul sub numele de Cupa UEFA, devine obligatorie. Un eventual eşec poate avea doar explicaţii şi justificări, nimic altceva. Din acest punct de vedere, se poate spune că Werder Bremen se pretează mai bine pe stilul lui Mircea Lucescu, mai ales că nemţilor le vor lipsi doi oameni esenţiali, brazilianul Diego şi portughezul Almeida. Cei mai buni de la mijloc, respectiv din atac! Cu Hamburg, o echipă pragmatică, s-ar fi simţit disconfortul unei întâlniri între doi boxeri cu gardă inversă.
Totuşi, nu se poate simţi cu adevărat gustul acestei finale fără a ne aminti ceea ce se petrecea în toamnă la Doneţk. Un Şahtior care nu mai bătea pe nimeni în campionat, care pierdea în faţa lui Sporting Lisabona o calificare neverosimul de accesibilă în Liga Campionilor, suporteri înveninaţi care ameninţau cu incedierea locuinţei din Italia... Dar peste toate, un patron cu cap. Iar respectivul cap, pe umeri, iată cât contează! Cu toate acestea, prelungirea recentă a contractului, găsirea de noi motivaţii, necesită o discuţie separată. Probabil e vorba de primăvara europeană la nivelul celălalt, al campionilor, un obiectiv sigur convenit cu Ahmetov şi în sezoanele trecute, dar încă neîndeplinit. Numai că de data asta va fi cu mult mai greu, e vorba de tur preliminar mai dificil ca în alţi ani, apoi de adversari şi mai răsăriţi în grupă. Şi, până la urmă, pentru ce atâta tevatură?! În optimi sigur te întâmpină un colos care te trimite frumuşel acasă, în Ucraina, cu clasa business. Păi nu mai bine călătoreşti low-cost în Europa League?