Nu ştiu dacă e vorba despre prostie crasă ori despre influenţă directă, însă decizia de a muta pedeapsa lui Dinamo, aceea de a juca un meci fără spectatori, de la un meci acasă la un meci pe teren neutru, este paralelă cu logica. Este evident că un club nu poate fi penalizat cu acest gen de sancţiune decât în fieful propriu. Prevalarea de faptul că în meciul cu Timişoara din cupă Dinamo este clubul organizator, constituie o interpretare abuzivă a regulamentului. Este ca şi cum un vegetarian te-ar obliga să comanzi mâncare fără carne doar pentru că plăteşte el!
Din păcate, ca mai întotdeauna când iese cu declaraţii din categoria celor mai războinice, patronul Iancu a dat înapoi şi nu mai intenţionează să boicoteze competiţia, deşi o asemenea măsură se cerea combătută cu orice risc. Dar un trofeu e un trofeu, iar palmaresul acela resetat se cere mobilat cu ceva.
Să nu trecem însă cu vederea nici stupiditatea altora. Mă refer aici la acea facţiune a suporterilor dinamovişti, vinovată de declanşarea scandalului... Să persişti cu fiecare prilej în nişte clişee, conştient că îţi dai singur foc la valiză, denotă, fără supărare, o puţinătate cerebrală. Chiar nu se poate înţelege că nu mai merge cu “ţigănia”?! Dacă Dinamo era penalizată acum cu jumătate din punctele spoliate Timişoarei, pierdea titlul pe mâna propriilor suporteri!
Explicaţia titlului. Imediat după victoria Stelei la Otopeni (în fapt la Ploieşti), cei care au accesat site-ul gazetei de specialitate s-au putut delecta, între altele, cu o declaraţie a lui Petre Marin, rezumată la cald de vreun reporter de serviciu. Cică suporterii Stelei sunt exigenţi fiindcă ei, jucătorii, i-au obişnuit cu rezultate bune, adică “au ţinut sus ştafeta”! Să sperăm că noaptea a fost un sfeşnic bun şi pentru ediţia tipărită s-a predat corect ştacheta…