Doru POPOVICI

Presupunând prin absurd că D.N.A. şi toate parchetele din ţară chiar ar avea de gând să-şi facă treaba pentru care angajaţii lor sunt plătiţi cu bani grei (şi albi!, ceea ce înseamnă că ar trebui cu adevărat să muncească şi nicidecum să scoată pe bandă rulantă „N.U.P.”-uri, cum am şi eu acasă vreo două care te fac să te întrebi: la ce bun să mai existe aceste instituţii?) şi să se pună pe arestat toţi „oamenii de fotbal” implicaţi în diverse combinaţii şi aranjamente, cu siguranţă că s-ar petrece cel puţin două lucruri de-a dreptul interesante. Primul ar fi că fotbalul românesc ar trebui desfiinţat în totalitatea lui, golănia de sorginte penală fiind singura regulă după care acesta îşi desfăşoară activitatea, la toate nivelurile, de la aşa zisele „cluburi fanion” şi până la ultima echipă din campionatele judeţene. Cel de-al doilea ar însemna, poate, relansarea economică a României prin construirea de puşcării, numărul actual al acestora fiind cu totul insuficient pentru a-i cuprinde pe toţi cei ce s-ar cuveni să intre în „cantonament” în ele. Ideea asta cu arestarea „en gros” şi condamnarea „en detail” am mai adus-o în discuţie de nenumărate ori, de mirare fiind nu amploarea fenomenului (lucru vizibil oriunde ai privi) ci faptul că încă mai există oameni liberi în sistem. Nu vorbim de chestiile ălea hazlii din epoca romantică a vânzărilor de meciuri (traiste cu bani împărţiţi în vestiar şi băgaţi în jambiere pe timpul jocului ori ajutoare „colegiale” date celor care aveau nevoie de un punct, două, pentru a se salva de la retrogradare) ci de sute de mii ori milioane (chiar zeci) de euro, rezultate din vânzări de jucători, de locuri cumpărate în Divizia A sau chiar, de la o vreme, în Liga Campionilor, activităţi derulate aproape la vedere, cu binecuvântarea şefilor supremi ai Federaţiei şi ai Ligii, numiţii Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, ale căror porecle, „Naşu’” şi „Corleone” ar fi ele însele suficiente pentru a-i condamna.
Arbitri, conducători de club, antrenori, fotbalişti, şefi de la Ligă şi Federaţie, toţi sunt mânjiţi şi pe deplin puşcăriabili. Am auzit deja voci care ziceau: „săracii!” şi vorbeau despre o nouă diversiune. Eu zic că diversiune ar fi să nu îi lege pe toţi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Alt fel de diversiune.

Comentarii