De mai multe ori am atacat de-a lungul anilor problema sclaviei moderne, reinventată prin sport în secolul XX, apoi abolită cam prin toată lumea civilizată dar, desigur, perpetuată pe meleaguri româneşti (că nu degeaba suntem cam cu un secol în urma Europei din care doar unii dintre noi cred că facem parte...) şi, de la o vreme, parcă în curs de extindere de la sportul în care este reprezentată cel mai vizibil, fotbalul, şi la altele la care n-am fi bănuit niciodată că va ajunge.
Vă propun să vă reamintiţi de numeroasele vânzări de fotbalişti care urlau sus şi tare că nu vor să joace la echipa aia sau ailaltă, dar care ajungeau exact acolo unde vroiau muşchii patronilor sau ai traficanţilor impropriu numiţi „procuratori” sau „agenţi”. În bandă, profitând desigur şi de analfabetismul (ei, hai, să fim generoşi, reformulăm: de „neatenţia”, aşa e mai bine?) fotbaliştilor, în contracte aceştia includeau chiar clauza de... sclavie, împroprietărindu-se cu... fotbalişti! Ca să nu ne ducem mai departe de propria ogradă, vă spun celor care nu ştiţi şi reamintesc celor cărora le-am spus-o la vremea respectivă, că la Foresta, pe când activa în prima ligă, la Suceava, printre acţionari se număra şi directorul executiv al clubului, Mircea Crainiciuc, al cărui aport la patrimoniu era de câteva procente, alcătuite din, ţineţi-vă bine!... Fannis, fotbalistul aflat în proprietatea sa!!! Mult mai recentul caz Dani Coman, portar de Naţională, scos din echipă de banda de la conducerea Rapidului demonstrează o dată în plus că vorbim de sclavi, nu de sportivi. Încă mai de curând, o echipă care visează de ani buni cai verzi pe pereţii Ligii Campionilor, a anunţat că, pur şi simplu, nu-şi mai plăteşte jucătorii, preluând modelul Copos. „Câinii”, că de ei este vorba, au început să mârâie şi să latre, prilej pentru stăpânii lor de a reformula ameninţarea: „îi plătim tot după 58 de zile, ca să nu poată deveni jucători liberi” (regulamentul zice că lucrul se petrece după 60).
Vă mai miră ceva? În fotbalul nostru, evident că nimic. Numai că te îngrozeşte vestea că porcăria asta ordinară se poate petrece până şi în handbal. Ba chiar în cel feminin. Ceea ce se întâmplă la Braşov întrece orice imaginaţie. Oare Codul Penal, ăsta nou, aflat în dezbatere, o fi prevăzând puşcărie şi pentru nenorociţii ăştia, sau doar pentru ziariştii care scriu despre ei?