Domnul Dumitru Dragomir este unul din marii beneficiari ai libertăţii. Domnia sa, un om liber (chestie care pe mine mă miră adânc) într-o ţară liberă, îşi asumă tot setul de libertăţi cetăţeneşti, ba chiar şi ceva în plus, din moment ce reuşeşte (desigur, la ore de maximă audienţă) să dea pe gură, în numele libertăţii de expresie, o gândire („spusă sau scrisă se numeşte propoziţie”!) adâncă rău, conform căreia, în calitate de antrenor al echipei naţionale, Loţi Boloni, citez „a dispărut ca măgaru-n ceaţă”.
Eu, de câte ori aud câte o trimitere d-asta la zoologie, imediat (deh!, defect de filolog) mă gândesc la Donici ori Alexandrescu (de franţujii ăia, clasici ai genului, nu mai amintesc, că oricum i-ar confunda Mitică cu echipele de fotbal) şi îmi spun că poate or fi citit şi alde Mitică şi restul bandei ceva din astea, deşi au textul mai greoi decât epigrama sau, hai, ca să priceapă şi ei ce vreau să spun, decât maneaua.
Mi-e greu însă să cred că la partidul în numele căruia Mitică (vă vine să credeţi, oameni buni?!) ne-a făcut, preţ de vreo două mandate, legi după chipul şi asemănarea neuronului său, era voie să practici şi altfel de lecturi decât odele închinate Leanei pe vremuri ori proza de troacă, mai recentă, ale însuşi şefului de partid. Aşa că cade (da, da!) varianta cu lectura şi cu aplecarea către fabulă.
Mai rămâne doar tupeul fostului (oare?) miliţian care, dacă aşa sunt vremurile, nu mai poate pune el mâna pe pulanul cu care să-i f...rece vreo două’j’de bucăţi pe spinare boanghinei nenorocite care a trădat mândreţe de ţărrrrişoarrră şi de Naţională şi s-a dus să antreneze împuţiţi de papistaşi pân Portugalia, Franţa şi Belgia. Aşa că, în numele libertăţii de expresie o bagă p-aia cu „măgaru-n ceaţă”.
Da’ eu tot nu pot să scap de fixaţia cu fabula. Am citit atâtea: cu bou şi viţel, cu câine şi căţel, cu vulpe, cu broască ţestoasă, ce mai, cu fel de fel de animale. Uite, d-aia chestia cu măgaru-n ceaţă îmi sună tot o fabulă. I-aş da şi titlu: „Porcul ordinar şi măgarul”. Măgarul, ne-am lămurit, este Ladislau Boloni. Ia să vedem: celălalt personaj, porcul ordinar, ghiciţi cine ar putea fi?