Gabriel MANȚĂ

Anul 2009 a început catastrofal pentru Mutu şi pentru Fiorentina sa. Trei meciuri, cu Mutu accidentat la jumătatea primului dinre ele, trei înfrângeri. Cu nervii întinşi la maximum, toscanii, în frunte cu patronul Della Vale, au răbufnit la adresa arbitrilor pe care îi acuză că au pus umărul la toate cele trei eşecuri, ba chiar şi-au adus aminte şi de fapte mai vechi. Rezumându-ne la acest început de an, se poate spune că vehemenţa lor provine şi din frustrare.

Astfel, la meciul cu Lecce au pretins că ambele goluri primite au fost viciate de ofsaid. Situaţiile au fost la limită, tuşierul le-a judecat după regulament în favoarea atacantului, iar dacă e să facem farmacie, prima oară a nimerit-o cu o marjă de centimetri, a doua oară a zbârcit-o în acelaşi mod. A urmat meciul cu Milan la care formaţia viola nu s-a mişcat rău fără Mutu, a pierdut la limită, iar singura fază incriminată nici măcar nu a fost selectată de către redactorii RAI pentru rezumatul partidei. Bineînţeles, paharul s-a umplut la partida cu Juve, prilej pentru a le aduce aminte gazdelor de practicile lui Moggi. Două au fost fazele cu cântec. În colţul careului de 16, Jovetic face o fentă din corp, expediază fundaşul în lateral şi rămâne cu mingea pe dreptul, spre centru. Însă Mellberg îi atinge uşor piciorul de sprijin, iar Jovetic alege să se prăbuşească. Poate că teoretic ar putea fi "circumstanţe de penalty" (ce echivocă exprimare!), dar spiritul jocului de fotbal înseamnă inclusiv lupta fizică dusă cu adversarul. Dacă s-ar tăvăli toţi la fiecare contact superficial, unde am ajunge?! Acum vine golul anulat al lui Gilardino, pe motiv de ofsaid. La stop cadru şi afişarea dungii aceleia la nivelul ultimului apărător, lucrurile sunt clare: poziţie regulamentară. Revin la acea paralelă cu atletismul, unde arbitrilor nu li se cere să desemneze câştigătorul unei curse de viteză doar bazându-se pe bieţii lor ochi, ci apelează la "fotografie". Din punctul meu de vedere, o asemenea eroare a tuşierului, cu atacant care sprintează spre poartă şi fundaş care fuge spre centrul terenului, poate fi asimilată cu o ratare în poziţie de singur cu portarul. Nu e de dorit, dar se întâmplă. Desigur, dacă se întâmplă prea des devine frustrant.

Dar problema Fiorentinei este aceea că şi-a cam atins limitele. A fost în Liga Campionilor şi ar mai vrea. Dar chiar dacă ar mai ajunge în grupe, speranţele de mai bine pe ce s-ar baza? În nici un caz pe jocul din sezonul ăsta, care i-au adus o singură victorie, şi aceea cu Steaua. În plus, anul ăsta trioul Inter-Juve-Milan nu lasă nimănui speranţe la podium, iar pentru ultimul vagon de Ligă Roma cam are rezervare. Poate doar o reconsiderare a Cupei UEFA în primăvară să-i ofere o consolare lui Mutu, care nici pe partea cu tricolorul nu prea are şanse să se consoleze.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Criză şi pentru Mutu.

Comentarii