S-a încheiat turul. Speranţa mea de a o vedea pe locul 1 pe această mică (dar vioaie!) Unirea Urziceni s-a dus naibii o dată cu golul înscris de Kuretanos (Kapetanos ar fi fost doar dacă îl băga cu capul), astfel încât Dinamo s-a trezit – dar oare chiar s-o fi trezit? – lider „de toamnă”. Văzând aşa minune, în condiţiile în care am văzut echipa asta umilită în toate poziţiile, când de vreo Unirea, când de niscai olandezi de pluton la ei acasă, te întrebi dacă nu cumva clasamentul ăsta n-o fi unul mincinos. Iar răspunsul vă las să-l daţi dumneavoastră. Eventual consultându-vă datele din memorie, unde cu siguranţă veţi descoperi că această minunată echipă a furnizat o minunată vedetă la Lazio unde de bine ce-a jucat este aşteptat să împacheteze acum, între tur şi retur, că a achiziţionat un minunat vârf poreclit „Săgeată” (în mod evident la mişto), că a mai exportat încă un neadaptat (mai întâi la fotbal, abia apoi la mediu!) care şi el e aşteptat la reşapat (ăla mare, blond şi care se exprimă, când o face, mai degrabă fizic decât verbal), că a mai achiziţionat şi o fostă speranţă bănăţeană devenită port-drapel în lupta cu sticlele, şi zău că ar mai fi multe de spus despre toţi pulhacii, în frunte cu maleabilul şi ductilul lor antrenor, vopsitorul de fotbalişti Rednic, dar mi s-a făcut deja silă. Dacă ăştia sunt cei care ar urma să ne reprezinte în Liga Campionilor, atunci mai bine ne retragem de pe acum. Nu că alţii ar fi mai breji, din moment ce totuşi ăştia sunt pe primul loc.
Mincinos nu e numai clasamentul. Mincinos e şi arbitrul ăla care la Craiova a validat un gol dintr-un ofsaid monstruos. Mincinos e şi Copos când zice că a vândut clubul dar şi când zice că l-a cumpărat şi, în general, când zice orice. Tot mincinos e şi Becali, la un nivel superior însă: ăsta minte şi când respiră, ba şi când se închină.
În sfârşit, ultimul pe listă, Iancu de Timişoara: a minţit când a zis că se retrage din fotbal (mare pagubă ar fi fost!), cred că a minţit şi când a zis că a dat în judecată FRF, dar cea mai mare, mai tare şi mai ordinară a fost asta de la urmă, cu Uhrin. Citez: „Vreau să-i prelungesc contractul până-n 2010 şi, desigur, cu o mărire consistentă de salariu”. Urmarea o ştiţi: a doua zi l-a concediat!
În lipsa unui acord scris din partea
Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului
Minciuna le e mamă.