Doru POPOVICI

Astea-s vorbele grăite de Rednic la capătul unei partide în care ai lui au „tăcut” exemplar, tăcere care i-a costat locul 1 (pe care n-am să-mi pot explica vreodată cum au ajuns), cedat tocmai în favoarea învingătorului lor, Unirea Urziceni, probabil cea mai modestă echipă care a ajuns acolo, sus, sau măcar egala în acest sens a unor Viitorul (1963-’64) ori Baia Mare, prin anii ’70.

În fond, Rednic are dreptate: fotbalistul român s-a obişnuit, de la o vreme încoace, să ia pâinea de la gura comentatorilor din presa de orice fel, uitând că datoria lui este aceea de a se exprima acolo, în iarbă, cu mijloace specifice, şi nicidecum de a ne pricopsi cu fel de fel de mugete pe post de sentinţe presupus competente. Aici ar fi poate locul şi timpul să le întoarcem adâncile vorbe pe care le grohăie cu orice prilej tartorul suprem, Naşu’, când îl ia la întrebări vreun ziarist încă nemituit sau, cel mai adesea, vreo ziaristă: „Da’ tu unde-ai jucat fotbal?”, dând astfel de înţeles că numai ăia care au simţit mirosul de iarbă călcată cu crampoanele au competenţa pe problemă. Auzindu-i pe fotbalişti, antrenori, preşedinţi dându-şi cu părerea, cum ziceam, îţi vine să-i întrebi la rândul tău: „Da’ tu când ai terminat şcoala primară?”, fiindcă rar se întâmplă ca aceşti domni care nici cu picioarele nu se exprimă corect, să o facă mai bine pe gură.

Obiceiul nu s-a născut spontan, ştiut fiind că fotbalistul român are în general repulsie (nu, ăsta nu-i un cuvânt vulgar, dragi fotbalişti!) şi faţă de presă în general, dar şi de limba română care, surprinzător pentru marea lor majoritate, cuprinde ceva mai multe cuvinte decât cele 30-34 cu care operează domniile lor în mod curent. Obiceiul a fost preluat de la mult prea vorbitorii şefi / patroni / preşedinţi ai dumnealor, care utilizează (nu toţi, dar totuşi destui!) mult mai multe cuvinte: unii ştiu aproape 40, şi poate tocmai de aceea au ajuns şefi!

Atunci când patronii au probleme (în cazul Becali, chiar destule: cu valiza, cu campania, cu recesiunea, cu Borcea, cu antrenorii etc.) cineva tot trebuie să preia ştafeta vorbelor, iar cine ar pute-o face mai bine decât finul / căpitanul / şoferul Rădoi?

Am uitat ceva? Cum? N-am zis şi „fotbalistul”? Care fotbalist?

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Rădoi să tacă!”.

Comentarii