După rolul care l-a prins cel mai bine, cel de jucător (merită un Oscar pentru întreaga carieră), Maradona s-a perindat printr-o mulţime de alte posturi, unele de-a dreptul dramatice. Spre exemplu, vi-l amintiţi pe Diego muribundul? Ne-am crucit şi l-am compătimit când l-am văzut pe butoiaşul cosmic transformat într-o adevărată bute de grăsime. L-am crezut pierdut definitiv sub povara viciilor, precum atâţia artişti talentaţi, fie că e vorba de fotbal sau nu. Din teribilismul clasic al vedetei, i-a conferit legitimitate dictatorului cubanez Fidel Castro, acesta fiind fericit să pozeze în marele prieten al celui mai mare fotbalist al tuturor timpurilor (după părerea multora). Între o cură de dezintoxicare şi o repriză de tir cu jurnalişti pe post de ţintă, Maradona a încercat marea cu degetul şi în antrenorat. Ştiu teoria aia cu foştii mari fotbalişti care nu devin automat mari antrenori, e mai degrabă un truism. Dar nici exclus nu se poate spune că este! Numai că e o meserie care macină, iar Maradona era oricum măcinat din prea multe direcţii. A renunţat repede la antrenorat, dar n-a fost un divorţ cu scandal, doar o oarecare nepotrivire de caracter. În ultimul timp, Diego a fost vedetă de televiziune (ca şi cum n-ar fi fost şi până atunci!), realizând show-uri de divertisment, bine asezonate cu fotbalişti şi actriţe de telenovele. A avut succes şi n-a fost de mirare. Doar a făcut spectacol toată viaţa...
Pasul următor îl cunoaştem. Selecţioner al Argentinei. Unii spun că va fi un pas în gol. Să nu uităm însă că munca de selecţioner este diferită de cea de antrenor. Poate că ea se potriveşte mai bine profilului lui Maradona. Chiar dacă ar fi un selecţioner slab, faptul că va lucra cu jucători de primă mână va conta. Decât un valoros ca Piţi care n-are cu cine, mai bine un nepriceput ca Maradona care are cu ce!