Doru POPOVICI

Recentele, de fapt permanentele, întâmplări din ograda Rapidului sunt în egală măsură hilare şi triste. Probabil că ar trebui scris şi „penale” numai că asta e un fel de tradiţie, de constantă a întregului fotbal românesc de multă vreme încoace, cel puţin de când l-au încălecat Naşu’ şi Corleone. Iar dovada o constituie dosarele, multe şi voluminoase, aflate în lucru la felurite organe presupus competente, niciodată finalizate.

Ceea ce se petrece acum la Rapid, probabil că ar putea constitui materialul pentru încă un dosar, probabil mai gros chiar decât cel al valizei lui Becali, despre care aflăm fără strop de mirare că a depăşit 40.000 de pagini.

Actorii principali, românul Copos şi arabul românizat (după vorbă, după port) Taher, mi se par doi rătăciţi în sistem, nu fără voia lor, ci cu vădita intenţie de a scoate profit pe toate căile, începând cu spălarea imaginii personale şi terminând cu cea a banilor. Fiindcă, e lucru ştiut, fotbalul oferă această enormă şansă: de a face pierduţi (din evidenţele fiscale, desigur!) nişte bani produşi pe căi diverse, dar mai toate ilegale. Plus notorietatea care, minune dumnezeiască!, poate transforma un miliţian ceauşist, din subspecia de Scorniceşti (Corleone) în ditamai parlamentarul prevăzut şi cu imunitatea aferentă, ba şi în mai ditamaiul vice prim-ministru, cazul lui Copos.

Aşa zişii „investitori”, adică ăia care asemenea lui Copos, Becali, Pinalti etc. au pus mâna pe câte un club de fotbal, înainte de a investi ceva, şi-au proptit temeinic dosurile pe bazele sportive, ba au şi grohăit că statul nu se învredniceşte să le mai dea şi bani pentru a le moderniza, întreţine etc..

Din peisaj, până mai ieri, lipseau „investitorii”străini, dacă-l exceptăm pe borfaşul Zambon. Ei bine, iată-l: Taher, „cumpărătorul” Rapidului… pe vorbe, fiindcă aflăm că presupusul contract între el şi Copos e, de fapt, unul… verbal! Mai pe înţelesul maselor largi populare: unul s-a prefăcut că vinde, iar celălalt că cumpără. De ce? Păi asta-i o întrebare pe care ar trebui să le-o adreseze lor procurorii. Care ar mai putea întreba şi cei cu cele 6,5 milioane cu care n-a cumpărat nimic Taher, ci doar l-a împrumutat pe Copos! Iar ulterior, dacă tot n-avea nimic (din Rapid) cum se face că în numele clubului a contractat credite de alte vreo 10 milioane? Iar în timpul ăsta, sclavii celor doi se întreabă de ce dracu’ stăpânii, dacă şi care or fi, de ce nu-i plătesc.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sclavii fără stăpân.

Comentarii