Doru POPOVICI

Întâmplarea de săptămâna trecută cu arbitrul Bontăneală (dacă nu-l cheamă chiar aşa, poate ar trebui să-şi schimbe numele) va mai genera discuţii, sancţiuni etc. atât pentru echipă cât şi pentru fluieraşul vândut. Foarte interesant este interviul pe care i la acordat colegului Sandrinio Neagu în Monitorul de ieri. Am aflat de acolo că numitul Bontăneală (ei, cum nu-l cheamă aşa!?) consideră că a dat mare dovadă de curaj neîntrerupând meciul! Mai întâi, mi s-a părut că nu am înţeles bine ce am citit. Apoi, văzând chiar şi în titlu chestia asta, m-am întrebat când zice el că trebuia oprit meciul: înainte de a începe, pentru că scorul era deja comandat de Pinalti şi confirmat de banda de fluieraşi şi stegaşi, apoi în minutul 47, când în locul lui Bontăneală (m-am convins: aşa îl cheamă!) decizia corectă a luat-o un alt coleg de la Monitorul, Marius Şuiu, care i-a arătat „scena crimei” trasă pe camera foto, de-a trebuit penalul să amâne execuţia colectivă (n-ar fi trebuit oprit meciul pentru incompetenţă şi tentativă de furt?), mai apoi, când trecuseră cele 6 minute de prelungiri (deci penalti-ul şi golul aferent au avut loc în afara timpului regulamentar, aşa-i?) sau când mama dracului? Ei bine, nimic din toate astea: Bontăneală (da, da!) se dă erou că nu a oprit jocul în timpul bontănelii la care a fost, cu prea multă blândeţe, supus. Cred că vrea să spună (presupunând că ştie să se exprime, ceea ce e niţeluş hazardat) că în momentele în care era tăvălit, ar fi trebuit să fluiere finalul partidei. Ceea ce nu spune, e că nu putea să o facă, scorul fiind 0-0. De aceea, penalti-ul trebuia executat. Ca stăpânii lui să vadă că sclavul şi-a dus munca la bun sfârşit. Un 0-3 la „masa verde” era acelaşi lucru, dar slugoiul n-ar fi primit „felicitările”. Într-o situaţie absolut identică, vă reamintesc că alt penal, Deaconu (care a ajuns să fluiere derby-ul suprem, Steaua – Dinamo, oare de ce!?) zicea şi el că a avut mult curaj, dar invers: că a oprit meciul!! Aţi înţeles cum vine chestia cu curajul la arbitrii români?

Vorba prietenului Sorin Avram: adevăratul curaj al lui Bontăneală ar fi să mai calce prin Suceava!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Curajul arbitrului român.

Comentarii