Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
După jenanta prestaţie a Stelei în meciul cu Bayern de miercurea trecută, vă mărturisesc că abia aşteptam să le revăd pe cele două combatante, pentru a mă convinge că n-a fost o simplă impresie de moment constatarea mea din timpul disputei urmărite în paralel cu celălalt meci al grupei, Lyon – Fiorentina, anume că Bayern este cea mai slabă echipă a grupei. Vorbesc de cele care joacă totuşi fotbal, Steaua fiind de la sine exclusă din calcul. Ei bine, mi s-a confirmat cu vârf şi îndesat: Bayern a comis-o, da’ rău de tot, luând fix 5 bucăţi acasă, de la un Werder Bremen care nici el nu joacă mare sculă de fotbal. Iar dacă n-aţi văzut meciul şi ştiţi doar scorul final, 2-5, nu vă lăsaţi păcăliţi crezând cumva că a fost vreun meci deschis în care ăia să fi avut eventual ceva noroc în plus. Nici vorbă: în minutul 71 scorul era de 0-5, Bayern fiind perfect inexistentă. Numai că la acest scor Werder i-a scos din teren pe cei mai buni trei jucători, ba a mai tăiat şi benzina, odihnindu-se vreo 20 de minute bune şi astfel a putut şi Bayern să le dea pe cele două. Că altfel nu dădea gol nici de ar fi jucat încontinuu până la etapa următoare. Asta ridică problema clasării finale a Stelei pe un ultim şi bine meritat loc, fiindcă Bayern, învingând-o, şi-a asigurat practic locul 3 şi participarea, la primăvară, în Cupa UEFA. Vedeţi dv., aici apare o nouă problemă: aceea a mentalităţii: Steaua a intrat pe teren gata învinsă, pentru simplul motiv că a citit prin ziare şi pe tabela de marcaj, la start, că întâlneşte legendara Bayern. Cred că dacă în tricourile lui Bayern juca Building Vânju Mare, tot o bătea pe Steaua, atât de speriaţi sunt ai noştri de firmă, nu de marfa expusă. Lucru care în Germania nu funcţionează. Werder a dat peste nişte împiedicaţi şi i-a luat la încins, că nu-i păsa ce scrie pe firmă. Acelaşi lucru l-am văzut şi la Steaua – Gaz Metan: medieşenii n-au jucat nimic. De ce? Simplu: fiindcă sunt sclavii aceleiaşi psihoze pur româneşti, ei intrând gata bătuţi numai fiindcă în partea ailaltă era Steaua. Observaţi, vă rog, că fotbalistul român de oricare nivel, găseşte mai mereu prilejul să fie furnică. Nu în sensul hărniciei, ci al dimensiunii. Adică vede elefant în orice găină.
