Sigur că mai tare decât orice ne-am dori o figură frumoasă în Liga Campionilor. În loc de optimism, eu am mai degrabă motive de îngrijorare, bucuria prezenţei în premieră cu două echipe fiindu-mi intens umbrită de perspectiva acumulării între 0 şi 1 puncte de către Steaua şi a 2-4 puncte (tot ar fi ceva!) de CFR Cluj, cea care intră prima în competiţie, chiar astăzi, când o văd pierzând la scor în faţa unei Roma care, chiar dacă nu joacă un fotbal de speriat, are totuşi şansa de a întâlni o echipă aflată în vizibilă degringoladă, capabilă doar de o victorie la limită în faţa unei Gloria Bistriţa care mai degrabă a înscris ea şi pentru unii, şi pentru ceilalţi, în buna tradiţie a locului! Chiar aşa: Sabău se miră feciorelnic că i-ar putea bănui cineva de blat pe glorioşii lui, dar la ce naiba te poţi gândi când vezi un portar care a făcut minuni în meciul tineretului în Ţara Galilor făcând cadou o minge de gol şi privind inert la cel de-al doilea? Aşadar deşi a învins în deplasare CFR a arătat că nu mai ştie să înscrie. Asta, în timp ce apărarea e vraişte. O fi Totti bătrân şi apatic, o fi şi Roma în eclipsă de formă, dar de-un 3-0 tot cred că se va învrednici. Asta-i partea bună, luminoasă a Champions League, cealaltă, unde ne paşte dezastrul absolut, se desfăşoară mâine. I-am văzut pe alde Bayern, sâmbătă în campionat, când i-au tras Koln în deplasare, un 3-0 sec, cu două goluri ale lui Luca Toni şi unul pentru Podolski. Au o viteză de speriat şi o condiţie fizică tot aşa. Chiar dacă în apărare au avut noroc cu carul, nu văd care „atacant” (ia să vedem, ghiciţi de ce am pus ghilimelele?) al Stelei ar fi în stare să le producă deranjul produs de alde Koln. Nu că n-ar vrea… mizând pe obrazul nemţilor, zic tot un 0-3. Să dea domnul să mă înşel!