Gabriel MANȚĂ

Nu mai fusesem de ceva timp pe un stadion, dar am simţit că este momentul să revin cu ocazia Serii Campionilor. Deşi am rămas cu nostalgia lui Hagi, pe care a început să-l cam trădeze greutatea, cel mai bun dintre ai noştri mi s-a părut, de departe, Tudorel Stoica. Un fotbalist mare rămâne mare, chiar dacă devine între timp mare la propriu, darmite când îşi păstrează alura! Tudorel Stoica, pe lângă golul înscris lui Toldo cu o execuţie desăvârşită, le-a arătat mai tinerilor săi coechipieri, alături de care a evoluat spre final, ce înseamnă să-ţi păstrezi calmul, cum se acoperă terenul, cum se deschide jocul... Păcat că fiul său, pe care mi-l amintesc de când mingea îi venea până la genunchi, şi-a irosit talentul, devenind doar un jucător mărunt faţă de ceea ce ar fi putut fi. Căci asta înseamnă câteva jocuri în Liga Campionilor, un gol marcat în poarta celor de la Real Madrid, câteva selecţii disparate la echipa naţională. Dar să nu divagăm... M-a surprins disponibilitatea lui Adi Ilie către spectacol, el care era perceput ca un om rezervat, taciturn. Mă refer la "entertainment", nu la spectacol fotbalistic, aici cunoşteam cu toţii cum stau lucrurile în privinţa sa. Şi Toldo a intrat în atmosferă, dirijând un copil de mingi să bată un aut de poartă către Sergi, pe stânga. Apoi, tot portarul interist a creat meleul de la ultimul gol, când s-a dus să-l îmbrăţişeze pe Lucescu ca pe un coechipier. Apropo de Lucescu, numele său a fost scandat de către public, deşi acesta era în majoritate stelist luni seara!

Cât despre "adversari", ce ar mai fi de zis... Două legende vii, încă în activitate la echipe mari, campioane, Figo şi Raul, primul dintre ei câştigător al Balonului de Aur, celălalt meritând cu prisosinţă unul pentru întreaga carieră, aşa cum se decernează Oscarul! Iar dacă punem la socoteală faptul că toţi aceştia s-au reunit într-un scop caritabil, pentru care vor fi folosite toate încasările, inclusiv cele obţinute în urma licitării tricourilor, ne dăm seama că n-a fost vorba doar de o "şuetă"!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O seară fără apus.

Comentarii