Cu vreo săptămână în urmă, estimam că toate “englezoaicele” vor urca în sferturile de finală ale Ligii Campionilor şi că 2008 este anul lor. Desigur, în lipsa Real-ului de Madrid care (asta-i varianta noastră, a fanilor!) s-a concentrat pe campionat, neinteresând-o trofeul continental pe care l-a câştigat şi aşa de prea multe ori. Ni-l rezervăm pe acela de la anul, că n-au intrat cupele-n sac! Ultima calificată, Liverpool, a jucat din nou absolut încântător. Nu m-am îndoit nici o clipă de calificarea ei, până şi la pariuri jucând „2” solist. Din nefericire (pentru noi) golul în bătălia anglo-italiană s-a înscris pe traiectoria hispano-română, Chivu fiind întors ca o clătită de minunatul Fernando Torres, exact omul care-i lipsea până acum lui Liverpool: înfipt, bătăios şi tehnic cât toţi coechipierii lui la un loc. Prilej cu care m-am şi hotărât asupra câştigătoarei de anul ăsta: Liverpool, chiar dacă în campionat scârţâie, iar în F.A. Cup s-a făcut de râs. Nu-i vorbă, că de râs s-au făcut toate, Barnsley din Liga a II-a fiind naş pentru două dintre actualele sfert-finaliste ala Ligii Campionilor!
Cum ziceam, mizez pe Liverpool dintr-un motiv cât se poate de întemeiat, anume că în formula actuală pare cea mai echilibrată dintre toate dar dincolo de asta e vorba de ceea ce contează mai mult şi mai mult: tradiţia. De fapt, tradiţia în performanţa la vârf. Din acest punct de vedere, ar mai putea intra în calcul şi Manchester şi Arsenal. Mai puţin Barcelona şi deloc Roma. Manchester însă pare deja obosită de parcursul intern, în timp ce la Arsenal, vârsta este cea care-o va împiedica să câştige trofeul. Oricât de buni ar fi puştanii ăia, cu siguranţă că le vor tremura genunchii cu cât se vor apropia de trofeu. Dacă aţi fi văzut şi din meciurile din cupele europene, atunci cu siguranţă că aţi fi putut constata că suntem parcă din ce în ce mai departe de ceea ce se joacă pe acolo. Dincolo de ştiinţa jocului, pe care parcă ar avea-o şi vreo două echipe de la noi, ne lipseşte exact ceea ce „face diferenţa” dintre englezi şi restul lumii. Chiar dacă “englezii” sunt de fapt africani ori sudamericani, diferenţa rămâne.