Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile

Tărâmul interzis femeilor se afla la mănăstirea dintre frasini, Athosul românesc.

Groaznicul blestem lăsat, la 1867, de Sfântul Calinic opreşte cu străşnicie femeile să intre în mănăstire. Cele care totuşi s-au aventurat şi-au pierdut minţile sau sunt grav bolnave.

Poveşti la un pahar

Blestem, exorcizare, dezlegare ...? Ce aud, Doamne iartă-mă, la cârciuma de la piaţă? Îmi controlez discret paharul. Nu, n-am băut cât să intru în vreo poveste. Aşa că mă bag în seamă...

"Cum, n-ai auzit de blestem? N-are voie picior de femeie la Frăsinei". "De ce?" "Nu e voie, Sfântul Calinic a aruncat blestemul şi orice muiere care-l calcă sfârşeşte rău". "Nu cred. E totuşi o mănăstire ortodoxă, nu"? "Este, da, veche, frumoasă". "Şi cum adică n-am voie"?

Bărbaţii se privesc indignaţi. De unde se certau între ei, acum sar amândoi pe muiere. "BLESTEMUL o păzeşte, n-auzi?!" Îşi fac semnul crucii la unison şi au devenit agitaţi.

"Să nu îndrăzneşti să calci acolo, auzi?! NU E VOIE!" Sub privirile furioase mă simt, fără să ştiu de ce, ca o impostoare. Abia dacă îndrăznesc să repet... Totuşi de ce?

Poveşti populare

Gura lumii nu o astupă nici pământul, spune un proverb românesc. Ca orice curios, deci, aplec şi eu urechea la sloboda de gură. Cică pe vremuri, să fi fost pe la o mie opt sute şi ceva, la Frăsinet (aşa era denumirea pe atunci) era un schit la care se adunaseră câţiva călugări. În mijlocul munţilor, departe de vreo aşezare. Păduri, o păşune, o livadă, o bucată de pământ cât pentru o grădină de legume.

Linişte, comuniune cu Dumnezeu, autonomie. Asta a găsit Sfântul Calinic - pe atunci episcop de Râmnic - când a vizitat mănăstirile şi schiturile din districtul Vâlcea. I-a plăcut la Frăsinet.

A fost mişcat, nu numai de frumuseţea locului, dar şi de felul în care călugării îşi organizează viaţa. Inspirat pesemne de toate cele şi-a dorit mai mult: să facă din Frăsinet o insulă a spiritualităţii.

De aici, versiunile populare se amestecă, se-ncâlcesc, se contrazic. Se pare, zic sătenii, că Sfântul Calinic nu şi-a făcut publică intenţia. Că a plecat aşa cum venise şi-apoi a revenit pe nepusă masă. Incognito, cum ar veni.

Şi - iertat să-mi fie păcatul, dar aşa e povestea - s-a îngrozit de ce a găsit. Orgie, o adevărată orgie, cu mâncare, băutură şi femei.

Sursa: antenasatelor.ro