Gândeşti pozitiv, trăieşti mai mult!

Observaţiile realizate de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Edinburgh ce a urmărit timp de 20 de ani comportamentul unui număr de aproape 300 de gorile de la câteva grădini zoologice din Statele Unite şi Canada dovedesc faptul că exemplarele deosebit de sociabile şi prietenoase au prezentat o durată de viaţă cu până la 4 ani mai lungă decât a celor introvertite.

Cercetătorii consideră că această observaţie este aplicabilă şi oamenilor, datorită înrudirii evidente dintre specii, persoanele extrovertite trăind mai mult. O explicaţie pentru această situaţie este că extrovertiţii apelează adeseori la susţinerea din partea apropiaţilor şi a prietenilor când se află în situaţii stresante.

,,Să ai pe cineva care te înţelege şi îţi este alături te poate ajuta să depăşeşti orice dificultate”, a explicat Alexander Weiss, unul dintre autorii studiului şi profesor de psihologie la Universitatea din Edinburgh.

De asemenea, cercetătorul consideră că reducerea factorilor de stres şi evitarea momentelor tensionate înseamnă mai puţine probleme cu inima şi o imunitate bună, dovedind astfel strânsa legătură dintre stres şi starea de sănătate.

Un studiu asemănător s-a desfăşurat în cadrul Universităţii Carolina de Nord de către cercetătorii Barbara Fredrickson si Bethany Kok care prin intermediul unei serii de experimente, au constatat că între nervul vag şi emoţiile pozitive sau negative resimţite există o strânsă legătură.

“Funcţionarea corectă a nervului vag poate fi măsurată prin ritmul cardiac, mai exact ritmul creşte discret la inspiraţie şi scade la expiraţie. Iar diferenţa dintre cele două ritmuri este privită drept un indice al “tonului vagal”. În cadrul experimentului s-a observat că persoanele care au un indice crescut au mai multe emoţii pozitive, iar cei cu un indice al “tonului vagal” scăzut au mai multe emoţii negative. Astfel, între nervul vag şi emoţiile pozitive pare să existe o relaţie circulară, buna funcţionare a nervului conducând la emoţii pozitive, dar şi invers.”

Prin urmare, din cele două studii, putem concluziona că oamenii optimişti sunt mai sănătoşi, iar oamenii sănătoşi trăiesc mai mult.

Multe persoane şi-ar putea spune că nu aveau nevoie de nici un cercetător pentru a le demonstra ceea ce ştiau deja şi, de altfel, era şi evident. Ceea ce le va fi util însă sunt concluziile următoare legate strict de răspunsul organismului la… optimism, la care au ajuns tot nişte cercetători, şi care nu sunt deloc de neglijat:

·        Stresul este incontestabil redus prin intermediul unei gândiri pozitive. Stresul cel de toate zilele care, nu de puţine ori poate conduce la afecţiuni greu de depistat, dar şi foarte greu de tratat. Când se confruntă cu situaţii stresante, persoanele înzestrate cu o gândire pozitivă fac faţă mai bine decât cele pesimiste. Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că atunci când optimiştii se lovesc de o dezamăgire, aceştia se vor concentra mai probabil pe lucruri pe care le pot face pentru a rezolva situaţia. În loc să stăruie asupra frustrării sau asupra unor lucruri pe care nu le pot schimba, ei vor concepe un plan de acţiune şi vor cere şi celor din jur ajutor şi sfaturi. Pesimiştii, pe de altă parte, doar presupun că nu pot controla situaţia şi că nu pot face nimic pentru a o modifica.

·        Gândirea pozitivă scade pulsul, iar cea negativă dimpotrivă, îl creşte. Prin urmare şi riscul de boli cardiovasculare va scădea la persoanele optimiste. Nu trebuie însă să realizăm o paralelă greşită în ce priveşte accelerarea pulsului datorată unor stări de bucurie. Căci s-a demonstrat, evident ştiinţific, că acestea pot ameliora circulaţia sanguină în general, dar şi pe cea cerebrală. “În timpul râsului se intensifică acţiunea aspiratoare a cutiei toracice, curgerea sângelui venos se ameliorează, creierul se eliberează de reziduurile metabolice care se acumulează în timpul muncii intense. Emoţiile negative tulbură şi inhibă toate procesele vitale din organism, ceea ce duce la pierderea capacităţii de muncă, la oboseală şi slăbirea rezistenţei în faţa bolilor.”

·        De asemenea, la persoanele optimiste există şanse mai mici de apariţie a depresiei. Probabil că mulţi dintre noi intuisem deja această concluzie, de altfel evidentă. Cercetătorii de la Universitatea California, Riverside şi de la Universitatea Duke din Durham, au analizat rezultatele de la diferite studii asupra PAI (intervenţii de activitate pozitivă), inclusiv de la studii controlate pentru pacienţii cu depresie clinică uşoară care au practicat PAI.

·        De exemplu, într-un studiu publicat în anul 2010, cercetătorii au cerut la 220 participanţi, cu vârste între 20 şi 70 ani, să gândească optimist cu privire la viitorul lor sau să redacteze scrisori de mulţumire pentru o perioadă de şase săptămâni, în timp ce grupului de control i s-a cerut să enumere experienţele trecute. Studiul a relevat faptul că participanţii care au practicat PAI au demonstrat creşteri în gradul de satisfacţie asupra vieţii prin comparaţie cu subiecţii din grupul de control.

·        Cel mai important aspect este însă faptul că gândirea pozitivă poate îmbunătăţi chiar imunitatea. Aceasta reprezintă o dovadă incontestabilă a impactului pe care îl poate avea mintea asupra corpului nostru. Tot cu ajutorul unui studiu, cercetătorii au descoperit că activarea unor porţiuni din cortex asociată cu emoţii negative conduce la un răspuns imun redus faţă de un vaccin gripal. Cercetătorii Segerstrom şi Sephton sunt cei care au reuşit să stabilească această corelaţie formidabilă.

Ce putem face pentru a transforma gândirea negativă într-una pozitivă? Procesul este simplu, dar necesită timp şi antrenament deoarece, practic, ne vom crea un nou habitat. Iată câteva modalităţi de a gândi şi se a ne comporta într-un mod pozitiv şi optimist:

·        Identificaţi domeniile unde sunt necesare schimbări. Dacă vreţi să deveniţi optimişti şi să vă angrenaţi într-un mod de gândire pozitiv, identificaţi întâi domeniile vieţii despre care în general gândiţi negativ, fie că este vorba de locul de muncă, naveta zilnică sau o relaţie. Puteţi să porniţi mai lent, concentrându-vă iniţial doar pe un domeniu a cărui abordare o puteţi îmbunătăţi.

·        Analizaţi-vă. Din când în când în timpul zilei, faceţi o pauză şi evaluaţi-vă modul de gândire. Dacă descoperiţi că gândurile sunt în preponderenţă negative, încercaţi să găsiţi un mod de a le oferi o turnură pozitivă.

·        Fiţi deschişi la umor. Îngăduiţi-vă să zâmbiţi sau să râdeţi, în special în momente dificile. Căutaţi umorul în evenimentele cotidiene. Când râdeţi de viaţă, vă simţiţi mai puţin stresaţi.

·        Urmaţi un stil de viaţă sănătos. Efectuaţi exerciţii fizice de cel puţin trei ori pe săptămână pentru a vă influenţa în mod pozitiv dispoziţia şi a reduce stresul. Urmaţi o dietă sănătoasă pentru a vă alimenta mintea şi corpul. Şi învăţaţi să controlaţi stresul.

·        Înconjuraţi-vă de persoane pozitive. Asiguraţi-vă că cei din jur sunt persoane pozitive, care vă susţin şi care vă pot oferi un feedback sau un sfat util. Persoanele negativiste pot spori nivelul de stres şi vă pot face să vă îndoiţi de abilitatea de a gestiona sănătos stresul.

·        Practicaţi discuţia cu voi înşivă. Începeţi prin a urma o regulă simplă: nu vă spuneţi nimic ce nu aţi spune unei alte persoane. Fiţi delicaţi şi încurajaţi-vă. În cazul în care un gând negativ pătrunde în mintea voastră, evaluaţi-l raţional şi răspundeţi-i prin evidenţierea părţilor voastre bune.

Acum, că avem la dispoziţie atâtea studii şi dovezi argumentate ştiinţific nu mai avem nici o scuză pentru a nu gândi pozitiv. Doar sunt la mijloc sănătatea şi, mai ales, viaţa noastră. Căci, după cum spune o veche zicală: „O inimă veselă omoară mai mulţi microbi decât toate antisepticele din lume”.