Subconştientul colectiv şi eroii neamului românesc

Multe persoane din diverse medii sociale manifestă un dezacord cu privire la canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română a domnitorul Ştefan cel Mare, ce a primit titulatura de „Dreptcredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

Din punctul nostru de vedere toate aceste mentalităţi şi concepţii manifestate de-a lungul timpului sunt eronate şi aduc enorme prejudicii în plan social şi spiritual, impunându-se o urgentă clarificare asupra mecanismelor şi raţiunilor de ordin psihologic ce au stat la baza necesităţii canonizării voievodului Moldovei, mecanisme şi raţiuni ce pot fi extrapolate şi utilizate în înţelegerea multor altor decizii şi conjuncturi cu caracter religios şi nu numai.

În acest sens, vom prezenta câteva noţiuni de bază din domeniul psihologiei abisale, ce explică faptul că proiecţiile mentale şi emoţionale emise de populaţie în cazul de faţă, asupra unui erou al neamului, determină forme-gând unice, care se ordonează şi se cristalizează progresiv, influenţând „structura energetică stabilă, independentă şi autonomă, ce ia naştere, creşte şi se dezvoltă ca urmare a emisiilor psihomentale care vibrează constant la unison pe un anumit palier bine determinat” denumită de noi în cazul de faţă, subconştientul colectiv al neamului românesc. “Acţiunile, emoţiile, gândurile şi idealurile comune ale fiinţelor umane care fac parte dintr-o populaţie, interacţionează profund pentru a contribui la naşterea, păstrarea şi îmbunătăţirea purităţii, la consolidarea şi supravieţuirea inconştientului colectiv” (extras din cartea Psihologie energetică - autor Mihai Moisoiu). 

Fiecare organizaţie, instituţie, structură politică, statală şi mişcare religioasă deţine propriul ei subconştient colectiv ce reprezintă un izvor nesecat de inspiraţie şi de putere pentru fiecare membru al lor. Calitatea, durata de viaţă şi capacitatea de regenerare a acestora depind de intensitatea şi puritatea proiecţiilor fiinţelor umane ce le accesează şi se raportează la ele. Din subconştientul colectiv al neamului nostru, noi românii, ne alimentăm cu starea profundă de patriotism ce ne cuprinde inimile când culorile drapelului patriei, chipul lui Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi al altor conducători,  ne animă inima şi mintea.

Cu cât un subconştient colectiv este susţinut în plan mental şi emoţional de un număr mai mare de persoane şi cu cât intensitatea trăirilor comune este mai amplă, şi cu atât el se va extinde şi se va eleva din ce în ce mai mult în plan subtil, iar forţa sa de conservare şi de impact asupra grupului va fi mai puternică.

Prin canonizarea voievodului Moldovei, partea subconştientului colectiv al neamului nostru ce era alimentată de toate trăirile şi gândurile ce se trezeau în români atunci când în minte şi în suflet se însufleţea imaginea acestui erou naţional, a fost sfinţită şi ridicată la un înalt nivel de puritate. Prin actul sfinţirii, prin transcederea realizată la nivel arhetipal, toate trăirile emoţionale şi imaginile mentale accesate de români cu privire la voievodul Moldovei au fost ridicate din sfera socială în cea spirituală, şi graţie efectului contagiunii întregul a beneficiat datorită transformării unei părţi.

Ce dar mai de preţ putea să facă Biserica Ortodoxă, românilor, dacă ţinem cont de faptul că toate trăirile, gândurile şi acţiunile noastre sunt în rezonanţă permanentă cu subconştientul colectiv al neamului, care este însăşi lăcaşul tainic al sufletului său? Practic, prin această trecere în rândul sfinţilor a voievodului, biserica a purificat o parte a sufletului neamului nostru şi toate stările interioare ce au însufleţit pe români în marile bătălii şi în momentele de răscruce, de după domnia lui Ştefan Voievod au fost primit un imbold spre înnobilare şi elevare, pentru ca ceea ce vom accesa de acum înainte, să fie la un nivel mult mai înalt de trăire interioară.

Să ne bucurăm deci, de acest dar nepreţuit al Bisericii Ortodoxe Române fără să îl murdărim cu gânduri de îndoială şi stări emoţionale dizarmonioase, care să altereze puritatea accesărilor noastre ulterioare, căci tot ceea ce proiectăm la acest nivel vom primi înapoi, atât ca indivizi, cât şi ca naţie!

Psiholog Mihai MOISOIU