Ce efecte are sărăcia asupra coeficientului de inteligenţă

Eforturile depuse pentru a face faţă dificultăţilor materiale epuizează capacităţile mintale ale persoanelor sărace, care, de cele mai multe ori, nu mai au suficientă energie cognitivă pentru a-şi dedica timpul formării profesionale şi educării, potrivit unui studiu publicat în SUA.

Mobilizarea capacităţilor cerebrale pentru depăşirea situaţiilor stresante - de exemplu, asigurarea traiului familiei sau obţinerea banilor pentru chirie - poate provoca o scădere de până la 13 puncte a coeficientului de inteligenţă, adică o scădere de 10% a mediei înregistrate în rândul populaţiei.

O astfel de diminuare a capacităţilor mintale echivalează cu cea provocată de o noapte albă, precizează autorii studiului, publicat în revista Science.

"Pentru numeroase persoane sărace, aceste probleme devin atât de apăsătoare încât le este dificil să se concentreze asupra altor chestiuni, precum formarea profesională sau organizarea timpului", spune Sendhil Mullainathan, profesor de economie la Universitatea Harvard, unul dintre principalii autori ai studiului.

Sărăcia mobilizează mult din energia mintală

"Acest lucru nu înseamnă că persoanele sărace sunt mai puţin inteligente decât celelalte, ci că sărăcia mobilizează mult din energia mintală", a spus acesta. "Este similar unui computer care funcţionează lent pentru că descarcă o înregistrare video prea lungă", a mai spus acesta.

"Sărăcia este adesea văzută ca rezultatul unui eşec personal sau al unei consecinţe a creşterii într-un mediu defavorabil, însă studiul nostru arată că lipsa de resurse financiare poate chiar afecta funcţiile cognitive", a spus şi Jiayingt Zhao, profesor de psihologie la British Columbia University (Canada).

La studiu au participat 400 de persoane alese aleatoriu într-un centru comercial din New Jersey, în 2010 şi 2011, cu un venit mediu anual de 70.000 de dolari. Cel mai mic venit înregistrat în rândul participanţilor la studiu a fost de 20.000 de dolari pe an.

Subiecţii au fost împărţiţi în două grupuri - bogaţi şi săraci - şi supuşi mai multor scenarii, de exemplu, necesitatea de a plăti o reparaţie mare la maşină (1.500 de dolari), dar şi o factură mai mică (150 de dolari). În acelaşi timp, subiecţii au fost supuşi unor teste cognitive şi privind autocontrolul.

Confruntaţi cu o problemă financiară care putea fi depăşită, persoanele cu venituri modeste au avut la aceste teste rezultate comparabile cu cele ale subiecţilor mai bogaţi. Însă, atunci când problema financiară a devenit omniprezentă, persoanele sărace au înregistrat rezultate semnificativ mai proaste, cu o scădere de până la 13 puncte a coeficientului de inteligenţă.

Rezultatele acestui studiu ar putea avea implicaţii în domeniul politicilor sociale, provocând la găsirea unor soluţii pentru problemele asociate sărăciei, fără a creşte sumele alocate ajutoarelor financiare.

"În SUA, o mare provocare pentru familiile cu venituri modeste este de a găsi o creşă pentru copiii lor", a dat un exemplu Eldar Shafir, profesor de psihologie la Universitatea Princeton, coautor al studiului. "Este o povară grea pusă asupra capacităţilor mintale, care, dacă ar fi înlăturată, ar permite acestor oameni să muncească şi să-şi crească nivelul de inteligenţă", a mai spus acesta.