Mâncarea de post este mai costisitoare

Un sfert dintre românii care ţin postul Paştelui cheltuie mai mult pe mâncare în această perioadă decât în mod obişnuit, acest fapt fiind întâlnit mai ales în rândul femeilor şi al locuitorilor din mediul rural, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit unui studiu, reprezentativ la nivel naţional, un sfert dintre românii care ţin postul Paştelui cheltuie mai mult pe mâncare în această perioadă decât în mod obişnuit. Acest fapt este mai ales întâlnit în rândul femeilor (31%), care de obicei sunt şi responsabile de cumpărăturile din gospodărie, precum şi al locuitorilor din mediul rural (30%).

"Planificarea cumpărăturilor alimentare în timpul postului poate fi mai dificilă decât în perioadele obişnuite, din mai multe motive. Este posibil ca într-o gospodărie să nu ţină post toţi membrii familiei, astfel se cumpără mai multe tipuri de alimente, ceea ce poate să ridice costurile. În acelaşi timp, risipa este mai mare, întrucât estimarea cantităţilor nu mai este realizată la fel de bine ca de obicei. Un alt motiv ar fi înlocuirea alimentelor obişnuite cu mâncare proaspătă, neprocesată, care se consumă în cantităţi mai mari, nefiind la fel de săţioasă, şi care, de asemenea, poate duce la cheltuieli mai mari", spune Andrei Canda, client service director la Mercury Research, compania care a realizat studiul.

În timpul postului, mai mult de trei sferturi dintre cei care postesc consumă mai des decât în perioade obişnuite legume, salate şi fructe proaspete. Dulceaţa, gemurile, mierea, precum şi conservele de legume sunt mai des consumate în această perioadă de mai mult de două treimi dintre cei care ţin post. De asemenea, produsele care înlocuiesc alimentele de origine animală - pate vegetal, soia, caşcaval vegetal - sunt şi ele la mai mare căutare în această perioadă.

De asemenea, studiul arată că patru din zece români care ţin post gătesc acasă mai mult decât de obicei.

Un sfert dintre românii care ţin post afirmă că este un obicei benefic pentru sănătate, această credinţă fiind mai degrabă împărtăşită de locuitorii din Ardeal şi Bucovina (43%). De asemenea, într-o măsură mai mare decât alte categorii de vârstă, persoanele trecute de 50 de ani au ca motivaţie în ţinerea postului şi beneficiile pe care alimentaţia le are asupra sănătăţii (37%).

Potrivit datelor studiului, postul Paştelui este ţinut de 42% dintre românii cu vârsta de peste 14 ani, femeile fiind preocupate într-o mai mare măsură decât bărbaţii să păstreze acest obicei. Jumătate (50%) dintre femeile din România ţin post de Paşti, iar în ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, o treime are acest obicei.

De asemenea, 34% dintre femeile care postesc reuşesc să-l ţină integral, în timp ce numărul bărbaţilor este mai mic - 18% dintre bărbaţii care ţin post.