Roverul Curiosity a descoperit pe Marte soluri asemănătoare celor din Hawaii

Roverul Curiosity a descoperit pe Marte eşantioane de sol, în cadrul primei analize a mineralelor de pe altă planetă, ce prezintă o asemănare izbitoare cu nisipul erodat, de natură vulcanică, din Hawaii, au anunţat marţi specialiştii de la NASA, citaţi de Reuters.

Roverul NASA a folosit un dispozitiv cu raze X pentru a identifica structurile atomice ale cristalelor din solul marţian. A fost pentru prima dată când această tehnologie, denumită difracţie cu raze X, a fost folosită pentru a analiza soluri din afara Terrei.

"A fost o călătorie de 22 de ani şi un moment magic pentru mine", a spus David Blake, cercetătorul de la NASA care coordonează instrumentele de la bordul roverului care au rolul de a analiza mineralele de pe Marte.

Curiosity a descoperit faptul că firele de nisip marţian au în componenţa lor cristale asemănătoare cu solurile bazaltice din regiunile vulcanice de pe Terra, precum cele din Hawaii.

Oamenii de ştiinţă vor să folosească această informaţie despre mineralele de pe Marte pentru afla dacă această planetă a putut în trecutul ei să susţină viaţa microbiană.

"Mineralogia solurilor de pe Marte a fost o sursă de controverse până acum", a declarat David Vaniman de la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona, implicat în proiectul Curiosity.

"Interesul pentru ele nu este doar unul academic. Solurile de la suprafaţa planetelor reprezintă o reflexie a istoriei şi a procesului de expunere a suprafeţei la factorii de mediu, oferindu-ne informaţii despre climatul actuale şi cel din trecut", a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă americani vor să afle ce fel de condiţii existau în trecut pe Marte pentru a permite formarea anumitor minerale. Primul eşantion de sol marţian este similar din punct de vedere mineralogic cu solurile bazaltice terestre, conţinând în principal feldspat, piroxen şi olivină.

Aproximativ jumătate din sol este format din materiale non-cristaline, precum sticla vulcanică, ce rezultă din sfărâmarea rocilor.

Mai multe procese pot explica această dezagregare, printre ele numărându-se interacţiunea cu apa sau cu oxigenul, similar cu felul în care se formează rugina pe suprafeţele metalice din fier.

Forţa brută, precum furtunile de nisip şi impactul meteoriţilor, ar putea şi ea să explice componenţii rezultaţi în urma acestei dezagregări, afirmă Douglas Ming de la Centrul spaţial Johnson pe care NASA îl deţine în Houston.

Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare (craterul Gale). Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu şase roţi, care are la bord 10 instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, a ajuns pe suprafaţa marţiană pe 6 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roşie ar putea întreţine viaţa microbiană, va dura doi ani.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.