Robotul Curiosity a fotografiat o eclipsă pe Marte

Curiosity, roverul trimis de NASA pe Marte cu misiunea de a afla dacă planeta roşie ar putea să întreţină viaţa microbiană, a acţionat ca un astronom şi a surprins o eclipsă marţiană, într-o serie de fotografii spectaculoase.

Săptămâna trecută, Curiosity şi-a înzestrat camera de înaltă rezoluţie cu filtre de protecţie şi a fotografiat Soarele în timp ce Phobos, unul dintre sateliţii lui Marte, trecea prin faţa astrului.

Nu este uşor să surprinzi o astfel de eclipsă. Phobos, ca şi celălalt satelit marţian, Deimos, sunt mult mai aproape de Marte decât este Luna faţă de Pământ, iar trecerea lor pe cerul marţian este relativ rapidă. Phobos are nevoie de mai puţin de opt ore pentru a efectua o rotaţie în jurul lui Marte. Deimos are nevoie de 30 de ore pentru o rotaţie completă.

Pe 13 septembrie, Curiosity i-a fotografiat pe cei doi sateliţi împreună pe cerul marţian.

"Phobos a atins uşor marginea Soarelui, aşa cum arată imaginile surprinse de Curiosity. Practic, a fost o eclipsă parţială", a explicat astronomul Mark Lemmon, de la Texas A&M University. Curiosity a realizat peste 600 de imagini cu cele două camere video ale sale, iar aproximativ 100 dintre ele au captat diverse stadii ale eclipsei. Nu toate fotografiile au fost însă trimise spre Terra.

Curiosity are un partener în acest proiect. Aflat pe cealaltă parte a planetei roşii, roverul Opportunity urma să fotografieze la rândul lui aceeaşi eclipsă, miercuri.

Dincolo de frumuseţea fotografiilor, aceste imagini ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să afle mai multe informaţii despre structura internă a planetei Marte. Ca şi Luna, sateliţii marţieni generează o anumită forţă gravitaţională care schimbă uşor forma planetei.

"În schimb, acest fenomen modifică orbitele sateliţilor - Phobos încetineşte, iar Deimos accelerează, la fel ca Luna noastră. Acesta este un proces care se întâmplă foarte lent, de-a lungul timpului", a adăugat Mark Lemmon.

Specialiştii afirmă că, peste aproximativ 10-15 milioane de ani, Phobos se va apropia atât de mult de Marte încât va fi distrus de gravitaţia planetei.

Curiosity şi-a reluat monitorizarea cerului marţian, marţi, când ambii sateliţi au fost fotografiaţi împreună.

"A fost ceva cu adevărat greu de făcut. Sincronizarea a fost foarte precisă", a explicat Mark Lemmon.

Următoarele eclipse marţiene vor avea loc peste 11 luni. Până atunci, Curiosity ar trebui să se afle într-o poziţie mult mai avantajoasă pe Marte.

De altfel, Curiosity, care a ajuns pe Marte pe 6 august, a început să ruleze din nou şi va realiza, vineri, primul său studiu asupra unei roci marţiene, au precizat miercuri responsabilii acestei misiuni ştiinţifice, care va avea o durată totală de aproximativ doi ani.

"Noaptea trecută, roverul a parcurs încă 30 de metri, ducând la 289 de metri distanţa acoperită de robot până în prezent", a spus John Grotzinger, directorul acestei misiuni, de la Institutul de Tehnologie din California (ITC).

"Înregistrăm progrese importante în drumul spre Glenelg", o zonă interesantă din punct de vedere geologic, aflată la intersecţia a trei tipuri diferite de structuri geologice, a adăugat savantul american.

"Ne aflăm acum la jumătatea distanţei faţă de acel loc, dar ne oprim periodic pentru a efectua diverse activităţi, aşa cum am făcut toată săptămâna trecută, când am verificat instrumentele", a precizat Grotzinger.

"Acum suntem pregătiţi să efectuăm o muncă ştiinţifică pe teren şi pentru acest lucru coordonatorii misiunii caută ţinte interesante, asupra cărora să începem să ne folosim instrumentele", a explicat el, precizând că prima rocă a fost deja selecţionată. Aceasta are o înălţime de circa 25 de centimetri şi o lăţime la bază de circa 40 de centimetri.

Pentru aceste analize vor fi utilizate în special două instrumente: Mars Hand Lens Imagers, o cameră în culori, şi spectrometrul APXS. Acesta din urmă permite identificarea compoziţiei chimice a rocilor. Camera şi spectrometrul sunt fixate la extremitatea braţului robotizat cu care este înzestrat roverul Curiosity. Robotul este înzestrat şi cu un laser capabil să atingă ţinte aflate la distanţe de până la şapte metri.

Curiosity are la bord un total de zece instrumente ştiinţifice.

Pentru a-şi face rodajul, Curiosity a parcurs deja o distanţă de 109 metri de la sosirea lui pe Marte, în craterul Gale. Misiunea lui de explorare îl va conduce pe robot la baza muntelui Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.