Eşecul lansării unei capsule Soyuz, în august, cauzat de neglijenţe

Ultimele eşecuri înregistrate de sectorul spaţial rus, inclusiv lansarea eşuată a unei capsule Soyuz, care trebuia să trimită, în august, un vas de tip cargo spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), au fost cauzate de "neglijenţe", a concluzionat, marţi, Parchetul general din Rusia, relatează AFP.

Tot în luna august, lansatorul rus Proton a eşuat în încercarea de a plasa pe orbită un important satelit de telecomunicaţii.

"S-a stabilit că cele două incidente au fost cauzate de neglijenţele angajaţilor companiilor care aparţin de Agenţia spaţială rusă (Roskosmos) comise în timpul examinărilor de control" ale lansatoarelor, a indicat Parchetul rus într-un comunicat publicat pe site-ul său.

Ancheta a relevat, totodată, "absenţa unui control corespunzător din partea Roskosmos", potrivit aceleiaşi surse. Parchetul rus a recomandat "măsuri disciplinare contra persoanelor vinovate de producerea acestor incidente".

Acest anunţ a fost făcut cu două zile înainte de prima lansare, joi, a unei capsule ruseşti Soyuz de la baza Kourou din Guyana franceză, o cooperare între agenţia spaţială rusă şi cea europeană, care va permite optimizarea încărcăturii utile a lansatorului, având în vedere apropierea acestei baze de Ecuator.

Eşecul din 24 august al lansării capsulei Soyuz a reprezentat un serios pas înapoi făcut de Rusia.

Lansatorul şi vehiculul de tip cargo Progress ce transporta mai multe tone de materiale şi alimente către ISS s-au prăbuşit la 325 de secunde după decolarea de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, în urma unei defecţiuni a motoarelor.

Roskosmos a declarat că această defecţiune tehnică, aflată la originea eşecului lansării, a reprezentat "un fruct al hazardului".

Premierul rus Vladimir Putin a ordonat operarea unor schimbări radicale în acest sector al industriei naţionale ruse, care a cunoscut o serie de eşecuri răsunătoare după pierderea, în decembrie 2010, a trei sateliţi din sistemul Glonass, conceput de Rusia pentru a rivaliza cu sistemul de navigaţie american GPS şi cu viitorul sistem european Galileo.