Amintirea unei iubiri pierdute sau a unei relaţii eşuate se regăseşte pe lista regretelor care ne copleşesc.
Când un profesor de la Universitatea Northwestern din Chicago a încercat să afle ce regretă un om în viaţă, nu s-a aşteptat ca să răspundă cineva „dragostea”. Şi totuşi, se pare că iubirea pierdută este unul dintre cele mai serioase motive de regret, tendinţa fiind mai prezentă în cazul femeilor decât în cel al bărbaţilor.
Profesorul de marketing Neil Roese a realizat un sondaj telefonic în cadrul căruia a rugat participanţii să îi povestească despre regretele care le bântuie viaţa. „Mă aşteptam ca pe primul loc pe lista de regrete să se regăsească aspecte de educaţie, pentru că acesta a fost rezultatul unor studii anterioare făcute în acest sens”, a explicat Roese. Şi totuşi, el şi colegul său Mike Morrison au descoperit că iubirea ridică multe întrebări de tipul „Şi dacă...?”.
În cadrul studiului, la care au participat 370 de adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 80 de ani, subiecţilor li s-a cerut să descrie cel mai mare regret al vieţii lor şi să menţioneze când s-a întâmplat şi dacă a fost rezultatul unei acţiuni sau al unei lipse de acţiune. 44 la sută dintre femei au vorbit despre regrete legate de viaţa amoroasă, în timp ce în cazul bărbaţilor proporţia a fost de 19 la sută - domnii au pus regretele legate de serviciu mai presus de cele legate de iubire.
Neil Roese a menţionat că majoritatea intervievaţilor i-au povestit, uneori cu lacrimi în glas, că regretele lor vin din cauza „unei persoane speciale pierdute, a unei ocazii amoroase scăpate printre degete sau a unui fost iubit cu care lucrurile nu au mers”.
Printre problemele enumerate de persoanele intervievate s-au mai numărat conflictele din familie, lipsa educaţiei superioare, neputinţa de a face primul pas spre despărţire sau alegerea banilor în defavoarea iubirii.
Care ar fi explicaţia?
Profesorul Roese a explicat că regretul generat de iubirea pierdută este o reflectare a aşteptărilor culturale ale societăţii. „În general, oamenii preţuiesc ideea că dragostea învinge toate obstacolele şi fiecare dintre noi suferă atunci când lucrurile nu se petrec chiar aşa”, a mai spus Roese.
În plus, el a precizat că ni se reaminteşte în mod constant de ceea ce am pierdut în dragoste prin cântecele şi comediile romantice care caracterizează cultura pop modernă.
Din cauza acestor elemente culturale, orice persoană este predispusă la a tresări la amintirea unei foste relaţii de iubire sau, dimpotrivă, la gândul că o legătură de acest fel nu a avut prea multe şanse.
Persoanele care au participat la sondaj - atât femei, cât şi bărbaţi - au vorbit nu doar despre regrete active, ci şi despre regrete inactive. Potrivit unui alt studiu realizat pe tema părerilor de rău, regretele inactive, adică lipsa unei acţiuni suficient de puternice sau convingătoare, pot provoca suferinţe pe termen mai lung. S-a constatat, totodată, că, pe termen scurt, oamenilor le pare rău pentru acţiunile întreprinse, în timp ce regretele pe termen lung vin din cauza lucrurilor pe care nu le-am făcut.
Astfel, unii dintre participanţi au spus că şi-ar fi dorit ca o anumită problemă ori despărţire să fi putut fi evitată sau şi-ar fi dorit ca separarea să se fi petrecut mai devreme, pentru ca suferinţa să se fi terminat mai repede, în timp ce alţii au povestit despre oportunităţile ratate sau despre o persoană iubită pe care au pierdut-o.
Femeile au mai multe regrete în iubire
Conform rezultatelor studiului realizat de profesorii Roese şi Morrison, femeile sunt în special susceptibile să sufere din cauza regretelor - active sau inactive. „Noi suntem de părere că este reflectarea unei norme culturale îndelungate potrivit căreia femeile sunt cele care rezolvă problemele şi aplanează conflictele din familie. Prin urmare, obiectivul de a menţine relaţiile sociale este mai puternic în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor”, a explicat Neil Roese. Acesta a mai spus că oamenii percep emoţiile negative ca pe nişte experienţe rele, însă adevărul este că emoţiile pozitive şi cele negative sunt apreciate în egală măsură. Potrivit psihologilor, regretele există pentru că sunt utile.
În momentul în care o persoană este copleşită de regrete, când se simte vinovată şi jenată de acţiunile sale, ea este motivată să repare greşelile comise şi învaţă să cântărească situaţiile cu atenţie înainte de a lua o decizie.