Un sondaj de opinie realizat recent arată că 71% dintre persoanele căsătorite cred cu tărie că vor trăi toată viaţa cu acelaşi partener - un rezultat destul de surprinzător dacă ne gândim că, potrivit statisticilor demografice, un mariaj din trei se încheie cu divorţ. Încercăm în continuare să facem o analiză cât mai detaliată a ceea ce înseamnă un cuplu, cu bune şi cu rele.
Nici un cuplu nu se poate rezuma la unirea celor doi parteneri sau la dragostea care există între cei doi. Din punct de vedere etimologic, termenul „cuplu” înseamnă „legătură”, nu iubire. Cu toate că fiecare dintre partenerii implicaţi şi-ar dori ca un cuplu să fie definit doar prin sentimentul primelor emoţii şi uşurinţa cu care fiecare a intrat în viaţa celuilalt, realitatea este diferită. Cuplul este o alegere voluntară, deliberată şi uneori chiar încăpăţânată a partenerilor, care au decis să treacă peste defectele celuilalt, peste opiniile contrare şi să încerce să rezolve împreună conflictele.
În egală măsură, cuplul nu se rezumă la viaţa relaţională a celor două persoane, ci este şi o construcţie socială, o modalitate de a se prezenta în lume, de a se încadra în societate, de a răspunde normelor stabilite. Prin urmare, nu este suficient să vă iubiţi doar partenerul, ci trebuie să vă iubiţi şi cuplul şi să stabiliţi ce reprezintă el pentru dumneavoastră: siguranţă afectivă, stabilitate, o soluţie împotriva singurătăţii, confort material, cadru ideal pentru o familie.
Aceste întrebări denotă însă un aspect obiectiv al cuplului - respectiv faptul că un cuplu presupune împărţirea sarcinilor, asumarea în comun a situaţiei financiare, armonie sau neînţelegere - dar şi unul subiectiv, întrucât fiecare dintre parteneri are o anumită imagine cu privire la cuplu, o imagine care de multe ori se construieşte în funcţie de tipul de familie în care o persoană a crescut.
Intimitatea
Intimitatea caracterizează un cuplu din punct de vedere al aspectelor care ţin de viaţa privată şi care susţin o relaţie strânsă. De multe ori, intimitatea se rezumă la relaţiile sexuale, însă are şi o dimensiune mai generală. Este vorba de posibilitatea de a vă exprima sentimentele, de prezentarea sinelui dincolo de masca afişată în societate, de verbalizarea suferinţelor, a slăbiciunilor, felul în care puteţi trece peste situaţii dificile din punct de vedere fizic şi moral şi multe altele.
Degradarea intimităţii este de multe ori unul dintre semnele care anunţă o despărţire. Pierderea intimităţii creează un sentiment de distanţare faţă de partener, imposibilitatea de a comunica şi de a împărtăşi puncte de vedere cu cel cu care vă împărţiţi viaţa. Când intimitatea dispare, apar, în schimb, probleme de natură sexuală, care reflectă imposibilitatea de a vă destinde pentru a putea lăsa în voia pasiunii.
Comunicarea
Fără îndoială, comunicarea este piatra de temelie a oricărui cuplu, căci doar astfel partenerii se pot cunoaşte, pot face schimb de idei şi de opinii şi îşi pot oferi reciproc explicaţii. Pe de altă parte, şi certurile sunt tot un tip de comunicare. Nu trebuie să consideraţi că certurile oglindesc o disfuncţie a cuplului dumneavoastră, dimpotrivă: de multe ori, cearta este indispensabilă pentru menţinerea individualităţii partenerilor şi pentru evoluţia cuplului, în ciuda dificultăţilor.
Dacă însă comunicarea din cadrul cuplului este problematică sau lipseşte, acest lucru denotă o situaţie conflictuală. Lipsa de comunicare relevă o lipsă de interes şi consideraţie faţă de partener, refuzul de a împărtăşi experienţele cu cel de lângă dumneavoastră şi chiar respingerea ideii de compromis pentru a încerca să schimbaţi în bine situaţia. Prin urmare, absenţa dialogului marchează dezinteresul unui partener (sau al amândurora) faţă de cuplul din care fac parte.
Rutina, bat-o vina!
Rutina este de multe ori considerată „duşmanul de moarte” al pasiunii din cuplu. Cu toate acestea, gândiţi-vă că viaţa socială este prin definiţie caracterizată de rutină: programul de la serviciu, programul de masă, întâlnirile stabilite.
Prin urmare, această rutină reprezintă etape care se repetă în mod constant şi care asigură integrarea cuplului şi familiei în societate. Lucrul care trebuie să vă îngrijoreze este dezinteresul pe care unul dintre parteneri îl manifestă faţă de celălalt şi este bine să ştiţi că rutina „rea” se instalează atunci când cei doi parteneri încetează să se mai lase prinşi în jocul seducţiei.
Nu vă îngrijoraţi
Semnele menţionate trebuie doar să tragă un semnal de alarmă şi să vă împingă să redescoperiţi momente privilegiate în viaţa de cuplu şi să exploraţi experienţe noi, dar nu anunţă neapărat despărţirea iminentă a cuplului. Aceste semne marchează mai degrabă faptul că viaţa dumneavoastră a intrat într-un anumit ritm - mai apropiat de realitate, dar mai îndepărtat de imaginea idilică pe care o aveaţi despre partener la începutul relaţiei.