Mâncăruri cu noroc pentru Anul Nou

Pentru foarte multe persoane, noaptea de la cumpăna dintre ani reprezintă ocazia ideală de a da uitării trecutul şi de a începe un nou an mai bun decât precedentul. Însă, în loc să lăsăm totul la mâna zeiţei Fortuna, am putea cu toţii să „forţăm” puţin norocul, invocându-l cu ajutorul mâncărurilor pe care le consumăm în noaptea de Revelion.

Popoarele din întreaga lume consideră anumite alimente drept norocoase şi capabile să ajute destinul să facă anul care vine unul mai bun decât cei trecuţi. Tradiţiile variază de la cultură la cultură, însă există anumite similarităţi între mâncărurile care se consumă în noaptea de Revelion în diverse colţuri ale lumii. Există şase mari categorii de alimente considerate de bun augur, iar acestea sunt fructele - în special strugurii, legumele cu foi, peştele, carnea de porc, legumele cu boabe şi dulciurile. Fie că doriţi ca la cumpăna dintre ani să aveţi un meniu întreg de mâncăruri norocoase, fie că vreţi doar să îl completaţi pe cel deja conceput, iată care sunt alimentele care atrag norocul asupra dumneavoastră şi care, se spune, garantează că veţi avea un An Nou fericit.

 

Boabe de struguri

În Spania, participanţii la orice petrecere obişnuiesc să mănânce douăsprezece boabe de struguri exact la miezul nopţii - câte un bob pentru fiecare bătaie a orologiului. Tradiţia datează din anul 1909, când viticultorii din regiunea spaniolă Alicante au iniţiat această practică pentru a fi siguri că surplusul de struguri nu se iroseşte. Ideea aceasta a fost îmbrăţişată de mai toţi locuitorii Spaniei, iar ulterior tradiţia a ajuns şi în Portugalia, dar şi în fostele colonii spaniole şi portugheze - Venezuela, Cuba, Mexic, Ecuador şi Peru. Fiecare dintre boabele mâncate la miezul nopţii la cumpăna dintre ani reprezintă lunile anului care va urma, iar gustul boabelor, se spune, vesteşte caracteristicile lunii respective. Astfel, dacă, de exemplu, a treia boabă mâncată este acrişoară, se spune că luna martie va fi mai dificilă. În cadrul acestei tradiţii, obiectivul principal este înghiţirea celor 12 boabe înainte de ultima bătaie a orologiului, însă locuitorii din Peru obişnuiesc să mănânce şi a 13-a boabă - pentru că se spune că ar aduce şi mai mult noroc.

Varza şi legumele înrudite

În multe ţări, în noaptea de Revelion se consumă varză, salată, sfeclă, spanac şi alte legume cu foi, explicaţia fiind una foarte simplă: frunzele acestor legume arată ca un teanc de bancnote împăturite, prin urmare, ele sunt simbol al norocului pe plan financiar. În Danemarca, de exemplu, pentru noaptea de Anul Nou gospodinele prepară varză fiartă, condimentată cu zahăr şi scorţişoară, nemţii mănâncă varză murată, în timp ce în sudul Statelor Unite la cumpăna dintre ani se serveşte salată de varză dulce. Potrivit tradiţiei, norocul în plan financiar va fi direct proporţional cu cantitatea de varză consumată de Revelion.
 

Peştele

Preparatele pe bază de peşte sunt nelipsite de pe masa de Revelion în multe ţări. Potrivit istoricilor, codul este una dintre cele mai populare varietăţi de peşte servite de Anul Nou, căpătându-şi această popularitate încă din Evul Mediu. Motivul pentru care codul era preferat încă de atunci este faptul că, înainte de a fi inventat frigiderul şi de a apărea mijloacele moderne de transport, codul putea fi păstrat şi transportat în bune condiţii în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. În prezent, în Danemarca se consumă cod fiert, în timp ce în Italia, pe întreaga perioadă a Sărbătorilor de iarnă se serveşte cod uscat şi sărat. Polonezii şi germanii mănâncă hering şi, mai mult decât atât, nemţii obişnuiesc să poarte câţiva solzi de peşte în noaptea dintre ani, pentru noroc. În Suedia, Anul Nou este întâmpinat cu un meniu variat pe bază de peşte şi fructe de mare, în timp ce japonezii mănâncă hering (pentru fertilitate), creveţi (pentru o viaţă lungă) şi sardine (pentru a avea recolte bogate).

 

Legumele cu boabe

Din această categorie fac parte fasolea, mazărea, fasolea verde şi lintea, aceste legume fiind şi ele simbol pentru bani, întrucât boabele lor sunt considerate reprezentări ale monedelor. În Italia se obişnuieşte ca imediat după miezul nopţii mesenii să mănânce cârnaţi cu linte verde - un preparat care are propriile implicaţii norocoase. La friptura de porc, nemţii pun garnitură preparată din astfel de legume, în timp ce în Brazilia prima mâncare servită de Revelion este supa de linte sau linte cu orez.

 

Carnea de porc

Tradiţia de a mânca preparate pe bază de porc - în special friptură - se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul. De Anul Nou, în Cuba, Spania, Portugalia şi Austria se servesc purcei fripţi, iar austriecii merg şi mai departe, obişnuind să orneze masa de Revelion cu purcei modelaţi din marţipan. În Suedia, locuitorii se delectează cu tot soiul de preparate făcute din carne de porc, în special cu ciolan, în timp ce în Germania friptura de porc şi cârnaţii sunt la mare preţ. Carnea de porc nu lipseşte de pe mesele din Italia şi Statele Unite, ţări în care porcul reprezintă simbolul bogăţiei şi al prosperităţii.

 

Dulciuri şi prăjituri

Prăjiturile şi alte tipuri de dulciuri preparate în casă nu lipsesc de pe masă în timpul Sărbătorilor de iarnă. Pentru noaptea dintre ani, gospodinele prepară prăjituri speciale, cele mai multe fiind rotunde sau având formă de inel. În Italia, de exemplu, se consumă „chiacchiere”, un fel de gogoşi care sunt date prin miere înainte de a fi prăjite, apoi sunt pudrate cu zahăr. Şi în România, Polonia, Ungaria şi Olanda se servesc gogoşi de Anul Nou, delicatese care sunt umplute cu mere, stafide şi coacăze. În anumite culturi se obişnuieşte ca în interiorul prăjiturilor de Anul Nou să se ascundă un medalion sau o monedă şi se spune că persoana care primeşte bucata de prăjitură cu surpriză va avea noroc în Anul Nou.