Femeile, cele mai afectate de concedieri în industria TV din Marea Britanie

Femeile care lucrează în industria televiziunii din Marea Britanie au fost cele mai afectate de reducerile de personal, circa 5.000 dintre ele părăsind televiziunea în ultimii trei ani, comparativ cu doar 300 de bărbaţi, informează Media Guardian.
Un studiu realizat de compania Skillset în Marea Britanie sugerează că femeile au fost ţinta celor mai multe reduceri de personal în industria TV în ultimii trei ani, numărul lor reducându-se cu 20%, în condiţiile în care numărul total de angajaţi ai sectorului s-a diminuat cu 10%.
Potrivit raportului pe 2009 realizat de Skillset, în sectorul TV lucrează în prezent cu 5.300 mai puţini angajaţi comparativ cu anul 2006, când a fost realizat precedentul studiu similar. Astfel, în 2006, în industria TV din Marea Britanie lucrau 55.850 persoane, comparativ cu 50.550 anul acesta.
Studiul a remarcat imensa diferenţă între cele două sexe în ceea ce priveşte angajaţii care au plecat din televiziune, respectiv 5.000 de femei şi doar 300 de bărbaţi.
Industria TV acoperă, potrivit Skillset, personalul şi angajaţii freelanceri ai televiziunilor terestre (BBC, ITV, Channel 4 şi Channel Five), prin cablu şi prin satelit (inclusiv Sky, UKTV şi Virgin Media), producătorii independenţi, televiziunea comunitară şi distribuţia TV din Marea Britanie.
Cercetătorii Skillset au admis că există o tendinţă mai mare în rândul femeilor de a pleca din sectorul televiziunii. În plus, studiul a constatat o scădere masivă a angajărilor în industria TV în rândul femeilor cu vârste de peste 30 de ani.
Unul dintre motivele acestui exod ar putea avea legătură cu prejudecăţile la care au fost expuse angajatele mai în vârstă ale televiziunilor, cum ar fi prezentatoarele TV sau actriţele. Pe de altă parte, se vehiculează ca posibil motiv al numărului foarte mare de femei care au plecat din televiziune şi faptul că acestea profită mai curând de pachetele compensatorii pentru a se reorienta către cariere mai liniştite, în condiţiile în care bugetele de producţie şi programe se reduc şi timpul de lucru creşte.