La 125 de ani de la lansare, briceagul elveţian se modernizează

La 125 de ani de la inventarea lui, de Karl Elsener, ca instrument de supravieţuire destinat militarilor, briceagul elveţian, simbol naţional în Elveţia şi echivalent al calităţii pe plan mondial, continuă să fie folosit pe scară largă, motiv pentru care a fost supus unui proces de modernizare.
Potrivit AFP, grupul Victorinox, "moştenitor" al inventatorului briceagului elveţian, Karl Elsener, a fost obligat să adapteze modestul instrument original la imperativele modernităţii. În afară de lamele clasice, tirbuşonul - prezent numai în cazul bricegelor destinate ofiţerilor -, a unghierei sau a mini-şurubelniţei, unele dintre briceagurile moderne sunt dotate în prezent cu un model special destinat demontării şi reparării calculatoarelor sau cu USB-uri ori chiar cu un cuţit pentru copii care are o lamă rotunjită.
"Încercăm întotdeauna să fim în pas cu mersul pieţei şi să venim cu idei noi", a spus Carl Elsener, nepotul inventatorului şi preşedinte al Victorinox. "Cuţitul militar elveţian a devenit companionul fidel în numeroase expediţii, de la Polul Nord la Polul Sud, Amazonia sau Everest. El a făcut chiar parte din echipamentele prezente pe navetele spaţiale", a declarat moştenitorul dinastiei de cuţitari.
"Importanţi preşedinţi americani au oferit bricege elveţiene cadou vizitatorilor lor la Casa Albă", a adăugat acesta, povestind că şi el a folosit un briceag pentru a realiza o traheotomie de urgenţă într-un avion care survola Filipinele.
Veritabilă vedetă elveţiană, briceagul cu înveliş roşu pe care este inscripţionată o cruce albă îşi dezvăluie originile profund rurale într-o expoziţie la Muzeul Naţional Elveţian de la Schwyz. Astfel, înaintaşii europeni ai cuţitaşului pliabil elveţian foloseau acest instrument la tăiat lemn, la castrat porci, la jumulit păsări sau la cusutul sacilor de cartofi. În Italia, un briceag cu ornamente, numit "coltello d\'amore" (cuţitul dragostei), le reamintea logodnicilor obligaţia de fidelitate. După căsătorie, el era amplasat la îndemâna soţiei, sub patul conjugal.
Cu toate acestea, povestea faimosului briceag elveţian este mai prozaică, el fiind fabricat de Karl Elsener în atelierul său din satul Ibach pentru a satisface o comandă venită din partea armatei. Comanda se referea la echiparea soldaţilor cu un briceag care să poată fi folosit cu succes atât la întreţinerea puştilor, cât şi la deschiderea conservelor, care erau, la momentul respectiv, o noutate în materie de gastronomie cazonă. Confruntat cu concurenţa germană în ceea ce priveşte producţia de serie, Elsener i-a convins pe cuţitarii elveţieni să se alieze şi să pună bazele unei fabrici, în 1891.
Cuţitul de ofiţer, brevetat în 1897, avea şase funcţii, inclusiv pe cea de tirbuşon, acesta fiind şi modelul care a devenit popular pe plan internaţional, potrivit explicaţiilor oferite de Pia Schubiger, organizatoarea expoziţiei de la Schwyz.
În cel de-al Doilea Război Mondial, militarii americani din Europa au adoptat cuţitul elveţian imediat, în pofida denumirii sale oficiale impronunţabile - "Schweizeroffiziersmesser" -, ei fiind şi cei care le-au promovat dincolo de Atlantic, oferindu-le cadou apropiaţilor şi contribuind la naşterea unei legende.
Victorinox produce anual circa şase milioane de bricege de toate modelele, precum şi cuţite şi ustensile de bucătărie.
În februarie, armata elveţiană a început să le distribuie soldaţilor săi noul model de briceag comandat furnizorului său istoric. De data aceasta, briceagul este colorat în oliv şi negru şi designul său a fost revizuit pentru a putea fi apucat şi deschis cu o singură mână. Briceagul modernizat poate în continuare să taie lemn şi să deschidă cutii de conserve, dar nu mai este întotdeauna dotat şi cu tirbuşon.