Aşa cum este de aşteptat, nu putem începe să vorbim despre pizza fără să menţionăm originea acestui preparat. Avem a mulţumi pentru pizza din zilele noastre oricărei civilizaţii care a avut ideea de a întinde o cocă de pâine şi de a o coace pe pietre fierbinţi sau în cuptoare improvizate. Fără îndoială, pâinea gen lipie este precursoarea blatului de pizza din zilele noastre.
Cu toate acestea, inventarea pizzei este atribuită locuitorilor din Napoli, Italia, cei care coceau blaturi de pizza, peste care puneau roşii, ulei, ierburi aromate italiene. Această variantă rudimentară de pizza era mâncarea tradiţională a ţăranilor napoletani.
Dacă ar fi să numim o persoană care a inventat acest fel de mâncare, putem spune, fără să greşim, că aceasta este Rafaelle Esposito, din Napoli. El a fost cel care a modificat reţeta tradiţională de pizza şi a creat trei feluri diferite, adăugând brânză mozzarella la ingredientele folosite iniţial.
Feluri de pizza
Înainte de a prepara o pizza delicioasă, trebuie să vă hotărâţi ce doriţi să mâncaţi, pentru că fiecare tip are alte caracteristici şi, prin urmare, necesită blaturi şi toppinguri diferite, dar şi altă metodă de preparare.
Puteţi alege între pizza tradiţională italiană şi stilul american, acesta fiind şi el împărţit în alte trei categorii: pizza ca la New York, pizza ca în California sau pizza ca în Chicago.
Pizza de inspiraţie italiană este, în general, săracă în grăsimi, dar, dacă adăugaţi brânză în compoziţie, atunci conţinutul de grăsimi creşte. Există mai multe feluri de pizza italiană, însă cele mai populare rămân tot cele din Napoli, şi anume Marinara şi Margherita. La fel de bine se pot prepara însă combinaţii între cele două stiluri. În plus, pizza italiană autentică trebuie coaptă la foc de lemne sau în cuptoare de piatră care funcţionează cu cărbuni.
Ca în America
Dacă decideţi să adoptaţi stilul american, mai puţin tradiţional, dar la fel de gustos, puteţi încerca „pizza ca la New York”. Principalul ingredient al acestui preparat este brânza mozzarella proaspătă. Puteţi adăuga usturoi, alte feluri de brânză, anşoa, creveţi şi altele, după preferinţe. În compoziţia blatului pentru pizza new-yorkeză intră, în mod tradiţional, făină cu conţinut mare de gluten. Prin urmare, blatul va fi ferm, subţire şi moale.
„Pizza ca în California” este, în general, preferata pretenţioşilor, întrucât este bogată în ingrediente „speciale”, pe placul gurmanzilor, şi care permit combinaţii variate sau neobişnuite. În acest caz, blatul este uşor, destul de gros, dar crocant. Nu există limite în alegerea ingredientelor, însă, în general, pizza californiană experimentează încontinuu, putând fi preparată cu orice fel de carne, cu fructe de mare, cu ingrediente folosite doar pentru micul dejun sau cu legume.
În schimb, „pizza ca la Chicago” este foarte bogată în ingrediente şi foarte groasă, fiind caracterizată prin marginile ridicate. În general, pizza ce provine din Chicago conţine foarte multă carne, unele variante fiind umplute cu mai multe straturi de brânză şi carne şi nu poate fi mâncată decât cu cuţitul şi cu furculiţa.