Reţeaua Facebook poate genera dependenţă patologică de socializare, potrivit unui cunoscut psiholog britanic, care consideră că platforma alimentează neîncrederea în sine a utilizatorilor, informează cotidianul britanic Daily Mail, în ediţia online.
Potrivit lui David Smallwood, psiholog specializat în cazuri de dependenţă, Facebook alimentează neîncrederea în sine a utilizatorilor, mai cu seamă la femei, care sunt mai vulnerabile deoarece stima lor de sine provine din relaţiile cu ceilalţi, iar Facebook le determină să acumuleze sute de prietenii pe web. El susţine că platformele de socializare au transformat modalităţile de comunicare între indivizi din anumite sectoare sociale.
Facebook are aproximativ 60 de milioane de utilizatori şi circa alte două milioane se abonează la această reţea de socializare în fiecare săptămână. Potrivit cercetărilor de piaţă, reţelele sociale au devenit un substitut pentru familie, mai ales în ţări precum Marea Britanie, unde legăturile de familie sunt din ce în ce mai alterate.
În opinia lui Smallwood, unul dintre cei mai apreciaţi terapeuţi de la clinica de tratare a dependenţelor Priory din Londra, cel puţin 10% din populaţia britanică este vulnerabilă faţă de dependenţa patologică de socializare.
"Problema cu Facebook este că totul se rezumă la obţinerea de noi relaţii, un proces care creează dependenţă. Obţinerea de noii prietenii devine competitivă - te judeci după numărul de prieteni pe care îi ai online. Faci totul pentru a acumula cât mai mulţi astfel de prieteni şi atunci începi să devii ceva ce nu eşti. Pentru a părea o persoană de succes îţi cumperi haine noi şi accesorii, făcând datorii. Am pacienţii care au cont pe Facebook şi pe care îi sfătuiesc să renunţe la el", a declarat Smallwood.
Acesta crede, de asemenea, că site-ul este nepotrivit pentru persoanele care îşi tratează dependenţa de alcool, droguri sau cumpărături. "Dacă eşti dependent de ceva, trebuie să iei măsuri pentru a te trata şi pentru a te simţi mai bine. Persoanele care urmează un astfel de tratament simt nevoia de a fi ajutaţi, iar aceste site-uri pot funcţiona în acest sens curator. Dar problema este că sunt doar trei sau patru persoane care se pot situa în topul popularităţii, iar ceilalţi sunt doar alţi participanţi în cadrul reţelei, ceea ce le sporeşte sentimentul de inadaptare", a mai spus el.
Opţiunea de solicitare a prieteniei altor utilizatori îi poate face pe unii internauţi să se simtă respinşi în cazul în care cererea lor este refuzată, a mai precizat psihologul britanic.