Scuza este valabilă şi pentru cei care se duc la cumpărături cu o listă mentală de zece lucruri şi nu îşi mai pot aminti în magazin decât o parte dintre ele. Pe acestea din urmă, ei le reînvaţă, prin repetare, diminuându-şi astfel şansele de a şi le aminti şi pe restul.
Fenomenul a fost studiat de profesorul Peter Jupp, de la Universitatea St. Andrews, şi de doctorul Jim Stone, de la Universitatea din Sheffield, Marea Britanie, care au publicat rezultatele cercetării lor în revista PLoS Computational Biology.
Ceea ce se întâmplă în timpul procesului de rememorare a listei de cumpărături sau a unor părţi din materia de examen este reversul fenomenului de "free-lunch learning", care se produce atunci când o persoană uită o limbă străină, pe care o ştia, dar nu a folosit-o mult timp. În momentul în care reînvaţă câteva dintre cuvintele acelei limbi, acesta îşi aminteşte multe altele. În acest caz intervin asocierile mintale create de-a lungul timpului. Însă, în cazul în care cineva trebuie să rememoreze elemente diferite dintr-o listă, amintirea acestora se pierde în timp, iar încercarea de a le recupera are drept consecinţă uitarea altora - proces numit de cercetători "negative free-lunch learning".
Cercetătorii au demonstrat prin matematică şi simulare pe calculator că atunci când cineva îşi aminteşte o parte dintr-o listă, inhibă revenirea amintirii celeilalte părţi. Astfel, cei care merg la cumpărături cu o listă pe două pagini, şi au pierdut una din pagini, sunt sfătuiţi să încerce mai întâi să îşi amintească ce era pe lista pierdută şi apoi să o citească pe cea pe care o au în continuare la ei.