Acum că vacanţa se apropie de sfârşit, iar turiştii şi-au desfăcut geamantanele şi au revenit la locurile lor de muncă, o nouă boală pune treptat stăpânire pe oamenii muncii: sindromul post vacanţă.

Luna septembrie este pentru mulţi perioada revenirii la birou, între dosare şi probleme de rezolvat. Tot acum însă apar şi simptomele unei boli devenite tradiţie în această perioadă a anului: sindromul post vacanţă. Simptomele sunt clare: oboseală, irascibilitate, senzaţia de dor de ducă şi de gol sufletesc. Şi ca şi cum şocul revenirii nu era suficient, de obicei sigur mai apare în peisaj şi un coleg ceva mai palid cu nelipsita întrebare: "Ei bine, cum a fost în vacanţă?", pentru ca mai apoi să adauge, pentru a mai pune puţină sare pe rană, că el a optat să îşi ia concendiu în septembrie pentru că "nu mai e aşa de cald şi nu e aglomeraţie". În aceste condiţii, jurnaliştii de la Times "au luat la întrebări" o serie de specialişti, de la psihologi şi medici şi până la sociologi şi la final au elaborat o reţetă pentru a în învinge această formă de depresie, care în Regatul Unit poartă numele de "back-to-work blues".

 

Planuri de viitor

În vacanţă, simţurile sunt stimulate de noi peisaje, arome şi gusturi, combinaţia acestora fiind mană cerească pentru psihic. Doctorul Spurr, psiholog, sugerează că întorşi în aglomeraţia marilor oraşe trebuie să ne rezervăm un pic de timp în fiecare dimineaţă, pentru a sta tolăniţi în fotoliu, cu ochii închişi, ca să vedem cu ochii minţii locurile visate, printre umbrele, valuri şi grătare. Ideal ar fi să aveţi o provizie de produse locale exotice, pe care să le gătiţi seara acasă. La rândul său, psihologul Linda Blair propune formula APC: amintire, persistenţă şi cuantificare. În vacanţă, cu siguranţă ne-am promis că vom schimba ceva în viaţa noastră. Ca să ne amintim promisiunea făcută, tot ce trebuie să facem este să alegem un cuvânt cheie, să îl scriem pe nişte bileţele, plasate în puncte strategice prin casă cum ar fi oglinda sau uşa de la şifonier. Persistenţa: pentru a scăpa de un prost obicei este nevoie de obicei de trei săptămâni şi de alte trei pentru a căpăta unul nou, cum ar fi cititul. Acum se aplică şi al treilea factor al formulei: cuantificarea. Aşadar nu numai că trebuie să ne planificăm să citim, cel mai bine ar fi să ne impunem să citim măcar zece pagini pe seară sau să slăbim trei kilograme în viitorul cle mai apropiat.



Cu gândul la mare

Un alt antidot împotriva depresei ar fi o costisitoare ramă digitală, în care să încărcăm pozele din vacanţă şi pe care să o punem pe birou. Când sună telefonul şi de la capătul firului se aude o voce furioasă, pusă pe harţă, nu trebuie decât să ne uităm intens la imaginile care se desfăşoară prin faţa ochilor noştri. Simon Bacon, profesor la College of Psychic Studies, din Londra, propune psihometria, o tehnică ce permite obţinerea de informaţii psihice de la un obiect. Astfel, va fi suficient să vă aşezaţi comod şi să strângeţi în mână ceva din vacanţă, o scoică sau o pietricică, iar senzaţiile trăite în vacanţă vor reveni, reconectându-ne spiritual cu sentimentul de libertate. Decalogul din publicaţia britanică merge mai departe cu experimente probabil prea dificile şi profunde, cum este cel propus de filosoful Alain de Botton, în opinia căruia "unul dintre cele mai bune moduri de a aprecia viaţa şi toate plăcerile sale este acela de a privi la opusul său, adică moartea. Un exerciţiu util ar fi ca în fiecare zi, imediat ce v-aţi trezit, să vă gândiţi la posibilitatea de a muri brusc". Aşa se explică probabil de ce un număr mare de oameni ai muncii din capitala britanică au telefonat la serviciu, anunţând că sunt atât de bolnavi încât nu pot veni la birou.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Sindromul postvacanţă.

Comentarii