Bârfa este benefică pentru societate, pentru că ajută oamenii să se încreadă unii în ceilalţi şi să fie mai generoşi, potrivit unui studiu realizat de o echipă de specialişti din Germania, publicat în Proceedings of the Royal Society, Biological Sciences şi preluat de telegraph.co.uk.
Studii precedente au indicat că, spre deosebire de alte fiinţe, oamenii îi ajută pe străini şi pe cei cu care nu au nicio legătură socială pentru a-şi apăra reputaţia.
Reputaţia este foarte importantă pentru evoluţia cooperării umane, printr-un proces care se numeşte "reciprocitate indirectă", rezumată în fraza "eu te ajut pe tine, altcineva mă ajută pe mine".
„Cantitatea” de bârfă
Noul studiu, realizat de un profesor reputat, Manfred Milinksi, care a colaborat cu doctorii Ralf Sommerfeld şi Hans-Jurgen Krambeck, de la Institutul de biologie evoluţionară Max Planck din Germania, a avut în vedere stabilirea "cantităţii" de bârfă pe care se poate clădi o reputaţie bună sau care poate, dimpotrivă, distruge o reputaţie.
Cu ajutorul unor jocuri experimentale, în care mai mulţi studenţi au fost rugaţi să scrie comentarii despre alte persoane (o formă de bârfă), cercetătorii au descoperit că abilitatea de a ponegri pe ceilalţi se diminuează invers proporţional cu cantitatea de bârfe care circulă despre persoanele în cauză.
"Mai multe bârfe oferă o imagine mai bună a comportamentului real al unei persoane, de aceea, bârfele negative au putere mică, mai ales dacă sunt în minoritate", indică specialiştii.
La studiu au participat 11 grupuri de studenţi de la universităţile din Kiel (Germania) şi Viena (Austria).
Experimente
Unul dintre experimente implică oferirea de bani altor jucători, pentru a evalua modul în care oamenii au încredere unii în ceilalţi pentru a coopera. Jocul a implicat şi studierea efectelor bârfelor asupra reputaţiei potenţialilor "receptori" şi a modului în care sunt donaţi banii.
Cercetările au indicat că oamenii cooperează mai degrabă cu colaboratori decât cu cei care manifestă lipsă de cooperare; că oamenii scriu comentarii mai degrabă pozitive despre colaboratori decât despre cei care nu colaborează; că oamenii colaborează mai mult cu persoane despre care au auzit comentarii pozitive decât cu cei despre care au auzit comentarii negative.
Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma bârfelor au fost cei care au descoperit cine era partenerul pe care se puteau baza şi cine era tentat să înşele. Acest fapt i-a ajutat să facă schimburi productive şi să gestioneze prietenii, alianţe şi relaţii de familie.
Cei fascinaţi de vieţile altora au succes
O concluzie este că cei care erau fascinaţi de vieţile celorlalţi au avut mai mult succes decât ceilalţi, spun cercetătorii.
Bârfa contribuie la întărirea legăturilor sociale, idee care se adaugă ipotezei că bârfa este un vector pentru informaţii relevante din punct de vedere social.
Cercetătorii au mai descoperit şi un "efect de amortizare" în cazul bârfelor care sugerau că o persoană este în totalitate rea sau bună. "Într-un fel, oamenii par a nu crede în cooperarea sau lipsa de cooperare absolută. În mod special, oamenii care au avut de-a face cu bârfe negative au arătat un simţ neaşteptat de cooperare. Probabil că şi-au spus «nu poate fi chiar atât de rău/ rea»", au declarat cercetătorii.
Studiul, care are nevoie de aprofundare, este important mai ales pentru că dezvoltarea încrederii pe baza reputaţiei a devenit din ce în ce mai importantă în zilele noastre, în special în ceea ce priveşte interacţiunile online.
Un exemplu îl constituie comerţul electronic, site-uri precum eBay şi Amazon încurajând clienţii să-şi transmită părerile online, fenomen care poate fi numit "e-Barfă".